Datorită amplasării în zona de impozitare 0, zona de la Spicu ar trebui să fie cea mai frumoasă din oraş. Cu toate astea, ochiul critic al gălăţeanului de rând vede cum zona este într-un declin accentuat, de la an la an. Cândva, acest cartier era un punct de referinţă pentru un oraş cu istorie, o adevărată carte de vizită a urbei. Acum, însă, nepăsarea autorităţilor se îmbină perfect cu lipsa de simţ civic a celor mai mulţi dintre cei care locuiesc în zonă. Astfel, puţinii turişti care mai ajung în oraşul nostru şi se cazează la unul dintre hotelurile din zonă sunt întâmpinaţi de o privelişte dezolantă: câini vagabonzi cu zecile, gunoaie aruncate pe jos, trotuare sparte, neîngrijite, parcuri triste, bănci vechi şi rupte.
Deja începem să pierdem şirul dăţilor în care am venit la Spicu şi am semnalat problemele cu care se confruntă oamenii din cartier. Cam o dată la şase luni, un reporter al "Vieţii libere" ia drumul cartierului şi stă de vorbă cu oamenii. Cel mai grav este că aproape toate problemele semnalate de cei din zonă au rămas nerezolvate.
Coşul de gunoi în mijlocul străzii
La blocurile N şi M, aflate în imediata apropiere a parcului de la Spicu, poţi ajunge prin mai multe locuri. Unul dintre acestea este reprezentat de scările monumentale, dinspre strada Navelor. Chiar dacă au fost construite să reziste, timpul şi-a pus amprenta necruţătoare asupra lor. Acum sunt pline de denivelări şi de crăpături pe toată lungimea lor, iar unii dintre cei care trec prin zonă aruncă pe scări tot ce au în mână sau prin buzunare: ambalaje, hârtii, mucuri de ţigară. Toate astea se întâmplă în condiţiile în care coşurile de gunoi sunt la o distanţă de 5-6 metri de scări. Cu toate că angajaţii Ecosal sunt destul de prezenţi în zonă, gunoaiele nu se lasă duse, de parcă cineva ar avea grijă să alimenteze scările cu deşeuri.
Şi nu doar pe scări sunt gunoaie aruncate la întâmplare. Fie că e vorba de grădinile din faţa blocurilor, de tronsoane, de alei sau de mijlocul străzii, gunoaiele reprezintă o pată de culoare pe albul murdar al zăpezii căzute cu trei săptămâni în urmă.
Am trecut prin cartier la ora 14.00 şi, chiar dacă majoritatea containerelor mari erau golite de deşeuri, cele mici, amplasate pe stâlpi, erau pline şi chiar răvăşite, multe dintre gunoaie fiind împrăştiate pe jos.
Atacul copacilor
Vegetaţia din zonă a fost plantată cu zeci de ani în urmă, fapt pentru care majoritatea copacilor nu sunt doar bătrâni, ci şi putreziţi. Astfel, când ninge puternic sau bate vântul mai tare, crengile se rup şi cad pe aleile pietonale, pe pervazurile blocurilor sau pe unde apucă, existând riscul constant ca cineva să fie rănit. Pare un titlu de film, dar la o simplă trecere pe aleile dintre blocuri pot fi văzute zeci de crengi căzute şi lăsate acolo. Poate unul, doi trecători le-au împins pe marginea aleii, pentru a putea trece în voie.
Iar copacii nu sunt singurele forme de vegetaţie care pun stăpânire pe cartier. Printre dalele de pe trotuar creşte iarba, acesta fiind încă un indiciu al stării deplorabile în care se află zona.
Câinii - o problemă importantă
La întâlnirea cu cititorii a venit un domn care s-a prezentat, simplu, nea Ion. Ne-a spus că a mai semnalat de multe ori problema maidanezilor, atât la Ecosal, cât şi la Primărie, dar că nimeni nu l-a băgat în seamă. Ba mai mult, în loc ca numărul patrupedelor să scadă, a crescut. „Acum un an, aveam grijă de un prieten al meu imobilizat la pat. Îi mai duceam mâncare, îi mai făceam curat. Când ieşeam de la el din bloc, mergeam cu frică până la blocul meu, care e la două minute distanţă, pentru că mereu se ţineau după mine câte 5-6 câini”, spune bătrânul.
Majoritatea câinilor din cartier sunt deja veterani, îi cunoaşte toată lumea. Sunt câini pe care mulţi dintre cei care stau la blocuri îi hrănesc, dar există şi oameni care se declară împotriva acestor practici. Domnul Ion ne spune că nu îi înţelege pe vecinii săi iubitori de animale. „Dacă tot îi iubesc atât, de ce nu îi adoptă, de ce nu îi iau în case? Aşa, că ies de două ori pe zi cu oala de mâncare şi o pun pe trotuar, asta e mizerie. Am ajuns să-mi fie frică să îmi plimb nepoţii prin parcurile astea”, continuă omul.
Stăpânii de câini nu sunt amendaţi
Şi nu doar cu maidanezii are o problemă domnul Ion. Nici proprietarii de câini nu au scăpat din vizorul în său. „Pe cei care nu pun botniţă câinilor când ies cu ei din casă de ce nu îi amendează nimeni? Aşa ar fi normal. Animalul e imprevizibil şi nu toată lumea poate să fugă când sare câinele să muşte”, ne mai spune omul.
Şi mizeria lăsată de câinii cu stăpân e o problemă importantă în cartier. Majoritatea celor care au un animal nu umblă cu punguţa şi făraşul, aşa cum se practică în Occident, dar există şi excepţii. Ştefan Georgescu stă în cartier de peste 20 de ani şi are doi câini. „Am fost acum zece ani în Germania şi am văzut un domn care ieşise cu câinele la plimbare. Când căţelul domnului şi-a făcut nevoile, acesta a scos repede o pungă din buzunar, a strâns mizeria şi a aruncat-o la tomberon. Prima dată am râs, dar apoi mi-am dat seama că aşa e normal”. Ca domnul Georgescu, însă, sunt puţini, iar majoritatea nici nu întorc capul când animalul lor face mizerie. Iar poliţia nu amendează pe nimeni, chiar dacă mizerie este în tot cartierul.
Maidanezii şi-au marcat teritoriul
Aproape că nu există noapte care câinii din cartier să nu vină în preajma tomberoanelor şi să împrăştie tot gunoiul. Mai mult decât atât, aceştia au ajuns chiar să latre şi să atace persoanele necunoscute care se apropie de tomberoane, semn că şi-au marcat teritoriul destul de clar. Singurele persoane care le intră în graţii par a fi oamenii străzii, cei care scotocesc prin tomberoane cot la cot cu patrupedele.
Astfel, oamenii îşi doresc ca animalele străzii să fie adunate şi duse în padocuri, pentru a se rezolva astfel problema zgomotului din timpul nopţii, a mirosurilor greu de suportat şi a muşcăturilor. „Dacă ai un animal, ar fi bine să fii responsabil!”, ne transmite un alt domn.
Trotuarele şi aleile, greu accesibile
Una dintre principalele probleme semnalate de cei din zonă a fost zăpada. La trei săptămâni de la ninsoarea care a paralizat întregul oraş, în zona de la Piscu lucrurile nu s-au îmbunătăţit foarte mult. Parcările sunt pline de zăpadă, din loc în loc tronează câte un adevărat munte de omăt îngheţat, iar trotuarele sunt, adesea, impracticabile. Este şi cazul trotuarului de lângă Şcoala Nr. 26 „Ion Creangă”, unde deszăpezirea s-a făcut astfel încât pietonii sunt nevoiţi să meargă pe carosabil, pe lângă maşini.
Dar acesta este numai unul dintre trotuarele cu probleme din zona şcolii. Celelalte sunt acoperite cu gheaţă, aşa că cine nu îşi permite să plătească 25 de lei pentru o oră de distracţie la patinoar îşi poate etala talentul pe trotuarul îngheţat. Patinele nu sunt necesare, pentru că nu există tip de încălţăminte care să nu alunece pe acolo.
În zona statuii "Fata pe valuri", cunoscută ca "Nespălata", aproape că nu s-a dat deloc gheaţa de pe aleea pietonală. La capătul unei alei pline de gheaţă, stă de pază un munte de zăpadă înalt de cel puţin doi metri şi lat de alţi trei, ca şi cum i-ar aştepta pe cei care intră în alunecare pe alee să se oprească acolo.
Alei pe care n-a intrat nici un utilaj
Cel mai greu le este celor care locuiesc la blocurile M şi N, din spatele parcului de la Spicu. La întâlnirea cu cititorii au venit mai mulţi domni, dar şi o doamnă de la blocurile respective, care s-au plâns de faptul că pe aleile lor nu a intrat nici un utilaj de deszăpezire. „Noroc de domnii de la asociaţie, că au dat la lopată şi astfel putem să mergem cât de cât bine pe trotuarele din faţa blocului. Dar la noi nu a venit nimeni să ne întrebe de sănătate, să ne dea zăpada de pe strada, să dea cu sare. Şi nu doar la noi… E dezinteres total”, ne spune, mâhnită, doamna Georgeta, în vârstă de 73 de ani.
Bătrânii, cei cu dizabilităţi, ba chiar şi copiii se pot dezechilibra foarte uşor pe una din aceste alei. Chiar şi mie mi-a fost foarte greu să nu cad, în timp ce verificam veridicitatea spuselor oamenilor.
Zona de la Spicu arată ca după război. Cei care locuiesc aici încă îşi mai doresc un cartier liniştit, curat şi frumos, dar încep să îşi piardă speranţele, când văd că se lovesc de ziduri invizibile. „Am încercat să intrăm în audienţă la domnul primar, am făcut cereri la Primărie, la Ecosal, peste tot. Nu ne bagă nimeni în seamă. Respectul a murit de tot în oraşul nostru”, ne spune, cu regret, un domn.
Spicu a devenit un cartier în care gunoaiele, câinii, oamenii străzii şi găştile de cartier se îmbină la perfecţie, pentru a crea imaginea decăderii unei zone cândva de vârf.
Sesizări rămase fără răspuns
La întâlnirea noastră cu cititorii a ajuns şi un reprezentant al asociaţiei de locatari de la blocurile P, cele care încadrează aleea pietonală ce duce spre faleza Dunării. Acesta a venit cu o întreagă listă de nemulţumiri, iar cap de afiş erau oamenii străzii, care cerşesc în zonă şi care îşi fac veacul prin subsolul blocurilor. „Noi am făcut sesizări la poliţie, că oamenii ăştia se îmbată, fac scandal, distrug pereţii blocurilor, dau cu picioarele, dar nimeni nu vrea să ia măsuri. Nu pot să înţeleg de ce, că doar şi noi plătim taxe ca toată lumea”, ne spune omul, care a dorit să rămână anonim.
Tot el ne spune că la una dintre bodegile din cartier, aceşti oameni cu care soarta nu a fost deloc blândă se adună şi beau de toţi banii pe care îi adună prin cerşit, iar mai apoi se iau de oamenii din cartier. „Soţiei mele îi este frică să iasă singură pe stradă, că unul din boschetarii ăştia a agresat-o verbal, i-a spus cuvinte urâte”, spune omul.
Mai mult decât atât, oamenii din zonă ne spun, în scrisoarea lor, că deşi au fost amendaţi de poliţie, boschetarii îşi continuă obiceiurile. „Noi propunem ca aceşti oameni să fie luaţi de pe străzi şi duşi undeva la muncă. Am o cunoştinţă care stă la adăpostul celor fără casă şi munceşte, ca să stea acolo. Dar, cred că lor le place să stea pe stradă, să cerşească şi se îmbete”, mai spune omul.
Un alt domn, care stă în spatele blocului L, ni s-a plâns de faptul că se adună mizerie, dar şi foarte mulţi oameni care îşi fac nevoile la garajele din zonă. „Nu se poate aşa ceva. Eu ies să fac piaţa şi mai văd pe câte unul care îşi face nevoile în colţul blocului, ziua în amiaza mare. Dacă le zic ceva, îmi spun să îmi văd de treaba mea. Şi unii sunt oameni în toată firea, nu puştani fără minte. Şi noi cică vrem civilizaţie. Parcă îmi vine să şi râd”, ne povesteşte omul.
Cartierul de la Spicu este unul dintre cele mai oropsite din oraş, cu toate că se află într-o zonă ultracentrală. Oamenii care locuiesc acolo sunt în mare parte bătrâni, deranjaţi de felul în care arată acum una dintre cele mai reprezentative zone ale Galaţiului. „Acum 30-40 de ani, cine venea în Galaţi pentru prima dată şi ajungea la Spicu avea impresia că a ajuns în altă ţară. Parcuri frumoase, copaci îngrijiţi, nu era aglomerat, nu erau câini, nu venea nimeni să te ameninţe că dacă nu-i dai bani te bate... Şi oamenii erau mai gospodari, aşa este. Acum, parcă doar aşteptăm să ne facă alţii, nu mai punem mâna. Iar dacă pune vreunul dintre noi mâna, râdem repede de el. Nu putem să ne civilizăm aşa…”, ne spune, la plecare, domnul Ştefan Georgescu.
Poluarea fonică, la ea acasă: Capacul zbomotos
Grigore Victor locuieşte în cartier de foarte mulţi ani, însă de ceva vreme are o problemă căreia nu-i găseşte rezolvare nicăieri. „În luna iulie a anului trecut, o echipă de muncitori de la Romtelecom a efectuat o lucrare în centrul oraşului, în mijlocului străzii, la o gură de canal, pentru a manevra nişte cabluri. La plecare nu au mai pus corect capacul, iar acum la fiecare trecere de maşină se face un zgomot greu de suportat, zi şi noapte”, povesteşte omul.
Omul a înaintat scrisori atât către conducerea Romtelecom, cât şi către cei de la Primărie, dar momentan nimeni nu a luat măsuri. Astfel, domnul Victor Grigore şi vecinii săi sunt supuşi unei poluări fonice masive, 24 de ore din 24.
Iar capacul de la canalizarea respectivă nu e singurul factor de zgomot. „Domnule, de ce nu se redirecţionează cumva traficul motocicletelor de pe Domnească, Navelor, Brăilei? În ţările civillizate, acesta este un lucru normal, nu trebuie să facă nimeni cerere către administraţia locală”, ne mai spune domnul Grigore.
Zgomotul este una dintre principalele probleme ale locatarilor din zona Spicu, aceştia făcând nenumărate plângeri şi la Poliţia Galaţi, cu privire la găştile de cartier care le perturbă liniştea. „Se adună aici în parc sau în tronsoane, vara, dar şi acum, iarna, tineri care beau, fumează, înjură, hăhăie, uneori chiar se bat. Mai sunăm la poliţie, dar ei fug când văd că se apropie un echipaj. Nu mai ştim ce să le mai facem, ca să putem să ne ducem bătrâneţile în linişte”, spune o doamnă.
Unii locatari din zonă chiar au încercat să le atragă atenţia acestor tineri scandalagii, dar s-au ales cu ameninţări şi vorbe grele. „A ieşit băiatul meu acum câteva luni la un grup din acesta, la 3 dimineaţa, să le spună să lase gălăgia, dar ei l-au ameninţat cu bătaia şi l-au înjurat. Nu poate nimeni să le facă nimic…”, ne spune un alt domn.
Mersul printre blocuri e riscant
La trei săptămâni de la ultima ninsoare, mare parte din cartierul Spicu este încă acoperit de zăpadă şi gheaţă. Cei mai oropsiţi sunt bătrânii şi cei care se deplasează mai greu, deoarece aleile dintre blocuri sunt acoperite cu un strat considerabil de gheaţă. Nici gropile nu le dau pace celor din zonă, care nu mai ştiu pe unde să calce pentru a fi în siguranţă.
Pereţii cartierului, plini de graffiti
Şi pe străzile principale ale cartierului, dar şi în spatele blocurilor, graffitiurile tronează pe faţadele blocurilor. Multe reprezintă dovezi ale simţului artistic specific tinerilor gălăţeni, dar majoritatea sunt doar mâzgâleli care strică aspectul uneia dintre cele mai vizitate zone ale oraşului.
Citeşte şi: REPORTAJ în zona bisericii "Sf. Mina". "Cel mai frumos CARTIER a ajuns cel mai ponosit!" (FOTO)
