Misiunea autorităţilor sanitare gălăţene n-ar fi deloc una uşoară în eventualitatea în care apa s-ar revărsa peste diguri cu aceeaşi furie cu care a făcut-o deja în centrul şi nordul ţării.
Motivul - localnicii care rămân în zonele inundate riscă să se îmbolnăvească grav, apărând uneori chiar probleme legate de supravieţuire.
Gama afecţiunilor care le pot pune sinistraţilor viaţa în pericol este destul de largă şi include boli diareice acute, dar şi leptospiroză sau chiar tetanos.
Din nefericire, nu puţine sunt cazurile în care, mânaţi de dorinţa de a-şi repune gospodăria pe picioare sau doar înşelaţi de propria neştiinţă, oamenii ignoră multe din semnele iniţiale ale unor afecţiuni grave şi merg la medic abia atunci când efectele bolii devin insuportabile.
Infectarea apei din fântâni - singurele surse de apă potabilă pentru mulţi dintre gălăţeni - şi imposibilitatea sinistraţilor de a-şi menţine nivelul indicat de igienă personală ar putea duce chiar la apariţia unor epidemii, cum ar fi cea de hepatita A.
Tetanosul - poate cea mai gravă boală a potopului
De regulă, vaccinarea anti-tetanică oferă o protecţie satisfăcătoare împotriva bolii. Totuşi, avertizează specialiştii, plăgile deschise trebuie ţinute sub observaţie strictă, din cauză că infecţiile pot totuşi apărea. Iar cu o astfel de îmbolnăvire nu e deloc de glumit!
La nivel mondial - deci inclusiv în statele unde posibilităţile curative sunt superioare celor din România - mortalitatea în cazul infectării cu tetanos este de nu mai puţin de 40 la sută.
Leptospiroza, greu de evitat
Afecţiune care poate avea urmări deosebit de grave, leptospiroza este transmisă cel mai adesea de şobolani şi alte rozătoare, de vite şi porci.
Leptospirele - microorganisme sub formă de spirală - sunt eliminate de animalele infectate prin urină şi infectează solul, apa şi alimentele.
Afecţiunea debutează cu febră, frisoane, dureri articulare, dureri de cap, stare de slăbiciune şi insomnie. Pot apărea hemoragii nazale şi gastrointestinale şi uneori se constată afectări ale rinichilor. De multe ori, pacienţii ajunşi în acest stadiu al bolii îşi pierd viaţa, în cazul în care nu ajung în timp util la medic.
Important este că, susţin specialiştii, boala se poate transmite şi la persoanele care intră în apă fără să aibă răni deschise pe piele.
Parazitozele
Lambliaza este, spre exemplu, una dintre afecţiunile sinistraţii o pot contracta mult mai uşor în vreme de inundaţii, dat fiind că aceasta se transmite prin intermediul chisturilor, fie de la o persoană la alta, fie prin intermediul apei sau alimentelor.
Copiii sunt cei mai vulnerabili în faţa afecţiunilor de acest fel, iar imposibilitatea menţinerii unui nivel adecvat de igienă personală înrăutăţeşte lucrurile, crescând riscurile de infectare.
Concluzii
În astfel de situaţii, educaţia sinistraţilor, dar şi promptitudinea cu care intervine personalul medical în teritoriu - fie pentru a demara campanii de imunizare, fie pentru a prelua sinistraţi bolnavi - sunt esenţiale.
În faţa unor astfel de situaţii de criză, poate că Guvernul ar trebui să se mai gândească atunci când reduce numărul de paturi din spitalele de boli infecţioase şi când se pregăteşte să le taie salariile salvatorilor de vieţi.
