Cum primul ministru a repetat în mai multe rânduri despre posibilitatea angajării, şi pe viitor, a pensionarilor, în sistem bugetar, dar prin convenţii civile, am încercat să aflăm de la un economist ce avantaje şi ce dezavantaje ar avea un astfel de contract, faţă de cel cu carte de muncă. Precizăm că următoarele impozite şi contribuţii erau în vigoare până anul trecut, acum ele fiind uşor modificate.
Ce spun cifrele
Am pornit de la premiza că un angajat primeşte un salariu brut de 1.000 de lei pe lună. În cazul în care acesta este angajat cu carte de muncă, angajatorul va face o cheltuială de 1.270 de lei (salariul brut plus 27 la sută – compus din CAS-19,5 la sută, CASS-5,2 la sută, şomaj-0,5 la sută, fond de garantare a salariilor-0,25 la sută, fond de risc şi boli profesionale-0,85 la sută). În plus, angajatului i se mai reţin din venitul brut alte contribuţii şi impozite stabilite prin lege (CAS-9,5 la sută, sănătate-5,5 la sută, impozitul pe salariu – 16 la sută, şomaj-0,5 la sută), astfel încât, în mână, adică net, va primi 749 de lei.
În schimb, dacă aceeaşi persoană ar fi angajată în baza unui contract potrivit Codului Civil, angajatorul plăteşte exact 1.000 de lei (adică venitul brut), iar angajatului i se reţine, din acesta doar impozitul pe salariu, de 16 la sută şi sănătatea – 5,5 la sută. Rezultă că în acest caz, persoana angajată ar primi în mână suma de 794 de lei.
Alte drepturi pierdute
După cum se remarcă, prin convenţia civilă, angajatul primeşte ceva mai mulţi bani decât în cazul în care ar lucra pe carte de muncă. Însă sunt şi dezavantaje: pentru că nu mai plăteşte alte impozite, el va pierde dreptul la un concediu de odihnă plătit, concediu medical plătit, nu i se va mai acorda vechime (care să fie, ulterior, luată în calcul la modificarea pensiei) şi nici nu va mai primi tichete de masă sau alte drepturi stabilite prin contractul de muncă.
