Treceţi pe lângă ea poate zilnic, fie pe jos, fie cu mijloacele de transport în comun, însă nici nu-i mai acordaţi atenţie. Este vorba despre clădirea de pe strada Domnească, numărul 47, sediul Universităţii “Dunărea de Jos”.
Câţi dintre dumneavoastră ştiu că această clădirea a avut iniţial o altă destinaţie, respectiv Palat de Justiție? Am stat de vorbă cu Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Național, care ne-a spus povestea construcţiei, care este, de altfel, şi monument istoric.
Hanul boierului Costache Ventura
“Pe locul actualei clădiri, înainte de 1859, se afla marele han al boierului Costache Ventura. Hanul cu locul dimprejur şi marea vie cuprindea vreo 486 de stânjeni pătraţi în mahalaua Vovidenia. Locul cu via se întindea din faţa Bisericii Vovidenia, până la viile lui Hagi-Stoian, astăzi zona din strada Arieşului”, ne-a spus Marius Mitrof. Hanul lui Ventura era o clădire măreaţă, cu două aripi, după moda turcească, şi avea două etaje, cu stâlpi şi balcon în faţă.
Hanul îi găzduia pe străinii cu "obraze subţiri" şi tot aici se ţineau marile serbări ale Pârcălăbiei. Costache Negri, în calitate de pârcălab de Covurlui, dorea să cumpere Hotelul "Moldavia", fostul han Ventura, pe la 1851, pentru instalarea instituţiilor administrative.
Alexandru Ioan Cuza, tot în calitate de pârcălab de Covurlui, a dat dispoziţii, pe la 1856, să se mute cancelaria Pârcălăbiei de la marginea oraşului, dinspre Vadul Ungurului, la Hotelul "Moldavia".
În loc de hotel, Palat de Justiţie
La 1 mai 1893, i se comunica Primăriei Galaţi că se pot pune la dispoziţie fondurile necesare construirii Palatului de Justiţie, de către Ministerul de Justiţie, prin Alexandru Marghiloman, ministru în guvernul prezidat de Lascăr Catargiu.
Palatul de Justiţie avea să fie construit pe locul unde a fost "Hotelul de Moldavia", dărâmat în primăvara anului 1895. Proiectul a fost reluat pe 12 aprilie 1912, când G.M. Cantacuzino, ministru de Justiţie, încheie un contract cu arhitecţii Grigore Cerchez şi Anton Vârnav ca să întocmească proiectul Palatului de Justiţie, pentru Curtea de Apel, Curtea de Juraţi şi Tribunal. Construcţia trebuia terminată la 1 decembrie 1920. Lucrările au început în anul 1912, dar au fost întrerupte în toamna anului 1914, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial.
CITEŞTE ŞI: Campania VL "Comori de patrimoniu"/ S-a descoperit casa celebrului Nae Leonard! (AUDIO)
"Prefectura Covurlui înştiinţa Primăria comunei Galaţi, la 17 septembrie 1912, de sosirea Ministrului de Justiţie, Mihail G. Cantacuzino, la Galaţi, în data de 19 septembrie 1912, pentru a prezida ceremonia punerii pietrei fundamentale la Palatul de Justiţie. În toamna anului 1913, Palatul de Justiţie trebuia să fie terminat conform contractului, mai precis la 1 noiembrie. Primăria comunei Galaţi înştiinţa Ministrul de Justiţie, în data de 23 februarie 1922, că lucrările la Palatul de Justiţie au fost reluate în anul 1921, această clădire fiind ridicată în zidărie până aproape de acoperiş.
Lucrările au început cu mari sacrificii, astfel încât, în luna februarie a anului 1922, noul guvern cere sistarea lucrărilor. Căutându-se soluţii pentru obţinerea fondurilor necesare finalizării Palatului, în anul 1925 se organiza licitaţia pentru darea în întreprinză a unor lucrări. Licitaţia a fost câştigată de inginerul G. Margulius, care, ca un bun şi serios antreprenor, a dus la bun sfârşit executarea tuturor lucrărilor, undeva în anul 1927”, ne-a relatat Marius Mitrof.
Arhitectură impresionantă
Prin retragerea faţadei şi încadrarea acesteia cu două aripi dispuse flancant, s-a creat un spaţiu intim de piaţetă, de unde sunt puse în valoare calităţile arhitectonice ale construcţiei.
În exterior, palatul este încărcat cu forme opulente şi ferestre largi. Faţada este dominată de scara monumentală, care conduce spre o terasă deschisă cu colonete având capiteluri compozite, care sprijină trei arce trilobate alungite, specifice stilului neoromânesc, elemente care se regăsesc, în proporţii mai mici, şi la cornişă. În interior, se află sala "paşilor pierduţi", acoperită cu o boltă en berceau, cu trei luminatoare ale căror cadre sunt confecţionate din fier forjat. Bolta prezintă registre dreptunghiulare, bogat ornamentate cu stucatură. Pereţii structurali de pe laturile mici ale holului sunt trataţi ca portice interioare, cu coloane puternice din zidărie, cu golurile preluate compoziţional de la parter şi divizate pe modul de trei. Golurile de la parter sunt încheiate cu arce, iar cele divizate de la etaj cu arce gotice scunde, stilizate, sprijinite pe coloane scurte cu socluri înalte (elemente comune cu cele folosite la tratarea faţadelor). Pardoselile sunt executate din mozaic veneţian, turnat în câmpuri mici în holul central.
De la Palat de Justiţie la Universitate
În anii '50, sediul Palatului de Justiţie (actualul sediu al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi) a fost preluat de conducerea judeţeana de partid, edificiul fiind folosit ca sediu al administraţiei din acea perioadă. În anul 1948 a fost înfiinţată la Galaţi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, prima facultate cu acest profil din ţară. În 1955 şi 1959, s-au creat noi facultăţi, constituite în Institutul Politehnic şi Institutul Pedagogic. Acestea din urmă aveau să fie unificate în anul 1974, prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 105, în cadrul Universităţii din Galaţi, moment care a necesitat şi un nou spaţiu pentru conducerea acesteia.
CITEŞTE ŞI: Campania VL "Comori de patrimoniu"/ ZONA ALPINĂ din mijlocul Galaţiului (FOTO)
