Luni dimineaţă, pe 5 iunie, va începe cea de-a XXII-a ediţie a pelerinajului către Mănăstirea Buciumeni. Organizatorul, adică Arhiepiscopia Dunării de Jos, apreciază că, la fel ca în anii trecuţi, circa 1.000 de tineri vor veni să se roage, la altarul din pădure al Mănăstirii Buciumeni şi să participe, apoi, la atelierele de lucru.
Sâmbătă, la sediul administrativ al Arhiepiscopiei (în spatele Catedralei de pe Domnească), se vor face ultimele pregătiri pentru pelerinaj. Apoi, luni dimineaţă, cel mai târziu la ora 9,30, vor ajunge în pădure, la Buciumeni, şi ultimele autocare care-i transportă pe elevii de la Galaţi spre punctul terminus al pelerinajului. De transportul, masa şi instruirea pelerinilor se va ocupa Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Tema generală din acest an a atelierelor care se vor desfăşura în pădurea de la Buciumeni, este "Imaginea virtuală sau "elev-icoană vie" a vieţii". În colaborare cu elevii, s-au stabilit şi 20 de subteme de discuţie. Spre deosebire de anii trecuţi, de această dată elevii vor fi împărţiţi în grupuri mai mici, astfel încât cateheza să se poată face într-un alt ritm şi cu mai mare atenţie faţă de curiozităţile şi nevoile spirituale ale tinerilor. Anul trecut, la momentul pelerinajului spre Buciumeni, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian era plecat, în vizită de lucru, în insula Creta, iar cel care a coordonat slujba şi cateheza a fost Preasfinţitul Corneliu de la Huşi. În acest an, însă, Arhiepiscopul Dunării de Jos va veni în mijlocul credincioşilor, va sluji şi le va vorbi celor prezenţi la slujbă.
Vatră monahală de peste 400 de ani
Istoricul Paul Păltănea este cel care a aşternut pe hârtie mărturii ale faptului că viaţa monahală din zona Buciumeniului a început în urmă cu cel puţin 400 de ani, de vreme ce, în 1602, un înscris amintea, acolo, despre "chilia lui Gheorghe dascălul". S-a construit mai întâi o biserică, dar ea va fi demontată şi reconstruită undeva prin părţile Bacăului. Biserica actuală s-a ridicat între anii 1840 şi 1844, ca metoc al Mănăstirii Văratec. Schitul va fi vizitat chiar de Carol I, în 1867. Schitul va fi reparat de mai multe ori, inclusiv după cutremurul din 1940. Sub regimul comunist, după 1960, doar câteva maici vor rămâne în aşezământul monahal. După 1990, viaţa monahală se reia în deplinătatea sa. Acum, Mănăstirea de la Buciumeni este una dintre cele mai frumoase din Eparhia Dunării de Jos şi atrage pelerini nu doar la hram, de Sfânta Treime, ci şi în restul anului.
