De regulă, sunt foarte Atent (IV)

Scris de Marți, 21 August 2018

O lumânare aprinsă în memoria codobelcului ucis? Sigur că da! Şi un semn de cruce? Sigur că da! Şi o rugăciune? Sigur că da! De ce? Uite-aşa, să se mire proştii!...(cum zice Marin Preda, nu?)...Sigur că da!...Însă, ceva foarte ciudat se petrece după acest ritual mai mult ori mai puţin…

De regulă, sunt foarte Atent (III)

Scris de Luni, 20 August 2018

Da, renunţ la autobuzul de fără un sfert. Renunţ şi mă întorc să aprind o lumânare în memoria melcului, la biserica lui Mitică, fostul meu coleg în şcoala din Bursucani. Fiindcă în Bursucani am făcut şcoala elementară. Cătunul Zimbru nu are şcoală. Acest cătun e un fel de copie a…

De regulă, sunt foarte Atent (II)

Scris de Sâmbătă, 18 August 2018

Gata, mai am câţiva metri şi intru în perimetrul staţiei de autobuz. Măresc pasul fiindcă se face timpul de sosire a fiorosului drapat/mânjit cu pozele instinctelor primare. Dar nu-mi abat atenţia de la drum, mai ales că tare a plouat şi tare risc să dau prin gropi primare pline cu…

De regulă, sunt foarte Atent (I)

Scris de Vineri, 17 August 2018

De regulă, sunt foarte atent pe unde calc, pe unde merg. Indiferent de loc, de mod şi de timp, indiferent de anotimp, mă uit la fiecare pas. Dar asta nu înseamnă că "stau" cu ochii pe pământ, că nu răspund la bună ziua celor din ce în ce mai puţini…
Sigur că da! Nea Ion Croitoru (Dumbă) nu a tras niciodată cu puşca în păsări sălbatice, mai ales în păsări cântătoare. De ce-l porecleşte lumea Dumbă? Fiindcă, uneori, când mai bea câte un pahar în plus la bufet, se dă de-a tumba (dumba) pe coastele geografiei, dar puşca-i rămâne intactă,…
Oare pasărea o fi trecut dincolo de cer? Cum să rămână ouăle singure? Cum să le iau acasă? Ce-o să zică mama? Deja simt cum nuiaua de corn îmi "vine" perfect pe spinarea de făt-frumos cu mintea-n brusturi. Vai de capul creierului meu! - cum va să scrie Nichita Stănescu,…
Zăpodiile mi-au tulburat mereu dimensiunile copilăriei. Însă, ca zăpodia noastră dintre pădurea lui Dumbă (Ion Croitoru) din Adam şi dealul care hotărăşte cătunul Zimbru la apus, nu reuşeşti să afli niciunde, chiar dacă răscoleşti pământul în cruciş şi-n curmeziş, cum zic toate cărţile cu basme şi cum spun toţi bunicii…
Aud şi nu pot să mă apăr. Nu pot să plec din raza de acţiune a canonadei celor doi săriţi. Nu pot să mă mişc, fiindcă-i aglomerat autobuzul. E clar, sunt condamnat să aud: "De ce-ai uitat factura acasă? Zi, fă, de ce-ai uitat factura acasă? Ai uitat-o? Ori n-ai…
Transportarea persoanelor în comun presupune respectarea unui minim de igienă, dar şi de atitudine civică personală şi colectivă. Adică, altfel spus, nu mă sui în autobuz cum ţopârlanul cu plămânii plini de penultimul şi de ultimul fum lung de ţigară ca să-l suflu în nasul celorlalţi. Nu mă agit şi…

Cerc victorios şi Gol triumfal

Scris de Vineri, 10 August 2018

Nu mi-a spus nimeni, nu m-a învăţat nimeni, însă aşa am citit şi înţeles din marile cărţi ale omenirii: "Nunta are două capete. La capătul celălalt al nunţii, mirele îi dă miresei o lacrimă pentru drum. Drumul acesta ţine până la capătul celălalt al nunţii, exact cât măsoară distanţa dintre…

Puţin câte Puţin

Scris de Joi, 09 August 2018

Doamnelor şi domnilor, în această seară răsare numai o bucată de lună. V-aţi pus, vreodată, întrebarea de ce luna răsare şi vine bucată cu bucată? Dacă nu, trebuie să vă uitaţi cu mare şi aleasă atenţie şi să vedeţi că luna nu răsare niciodată întreagă, cum nici iubirea nu răsare…
Ce bine că, în sfârşit, pleacă scărpinătorul din magazin! sper să-mi iau şi eu o ţâră de pace şi iubire, dacă nu cumva o va lua pe toată doamna din faţa mea, fiindcă văd că are un morman de sacoşe pline cu altfel de pace şi cu altfel de iubire…
Ce minunat mi se pare acest peste/drum! parcă ar fi partea aceea, partea drumului cu o singură parte! parcă nici nu-mi vine să trec! parcă nici nu-mi mai trebuie papă! parcă, deodată, nu mai sunt omul care are drum cu două părţi, ci omul care trăieşte toată viaţa în/peste drumul…
Mă duc peste drum să-mi iau papă. Nu chiar papă, fiindcă nu-s din ăla gasteropod, ci păpică. Vreau să pap niţel. Nu şniţel, că-s alergic la ăsta. Tocmai până peste drum... nu-i aşa departe. Drumul, însă, nu-i aproape. Nu-i nimic. Până la drum, merg mai mult. Dar, apoi, merg puţin…

Măgădăul cu lanţ de Aur şi de Neam Prost

Scris de Sâmbătă, 04 August 2018

Sunt măgădău tuns zero. Am ceafă groasă, cu slănină reliefată în valuri greţoase sub lanţul de aur şi de neam prost. Am ochii roşii, fiindcă toată noaptea meditez la ce să mai fur, cui să-i mai dau în cap, pe cine să mai păcălesc, pe cine şi ce să mai…
Ieri m-am întâlnit cu-n virus/ mândru, în tramvaiul trei - venea, harnic, de la muncă,/ ori venea de la femei - şi stătea, maestrul virus,/ pe o bancă, foarte drept... şi plângea că nu mâncase/ nici pulpiţă şi nici piept! Oamenii - ce fel de oameni!/ - se uitau la…

Convorbire Telepatică Astrală (II)

Scris de Joi, 02 August 2018

EA: Sigur că da! Deja sunt aproape gata cu pregătirile de drum! Taman cum am zis, voi fi Acolo pe 1 Septembrie, chiar dacă nu mă veţi aştepta cum spui! Voi fi Acolo să încerc o nouă Salvare a Sufletelor voastre! Dragostea şi Mila mea faţă de voi sunt mult…

Convorbire Telepatică Astrală (I)

Scris de Miercuri, 01 August 2018

EA: Nu cred că mai durează mult şi voi veni, va să ajung Acolo! Nădăjduiesc să fiu prezentă pe 1 Septembrie, exact când începe Anul Bisericesc! Trebuie musai să ajung fiindcă v-aţi pierdut Rostul într-astă Lume, nu mai ştiţi de nici o Frică, de nici o Carte! Sunteţi o şleahtă…

Revelaţie în Salcâmi

Scris de Marți, 31 Iulie 2018

Astăzi, după ce pleacă mama la bunica Maria, mă duc în salcâmii uriaşi ai lui bădia Iancu Cujbă, de la vale de noi. Nu cred că mă vede când oi sări gardul, fiindcă-i duminică, e amiaza mare, şi se hodineşte şi el, că-i rupt, de muncă, după o săptămână la…
Cu foarte puţin timp în urmă, anul acesta, Editura „Art Creativ” din Bucureşti, prin grija editoarei Daniela Toma, tipăreşte volumul „Cele mai frumoase poezii de dragoste”, o antologie lirică în care sunt cuprinşi optzeci şi nouă de Poeţi participanţi la Ediţia a II-a a „Galei poeziei de dragoste”, printre care,…

Două bijuterii ale Poeziei Universale (VI)

Scris de Sâmbătă, 28 Iulie 2018

Dacă s-ar construi o Antologie/Catedrală Universală a Poeziei de/spre Toamnă şi Dragoste şi Rostogolire Genuină printre Cântecul de Leagăn şi Prohod, sigur Luminiţa Mihai ar face parte din primii o sută de poeţi ai acestui Florilegiu, al acestei Arhitecturi! Iată, sprijinim afirmaţia cu superbul poem „de parcă toamnă n-a mai…
Şi numai văzând/citind titlul „Spitalul de păpuşi” năvăleşte-n adâncuri sufleteşti şi-n culmi cerebrale senzaţia netă a frumuseţii ca Surpriză Divină, ca Întâmplare a unui Vis dincolo şi dincoace de Somn, chiar dacă înţeleptul Solomon a strigat Deşertăciunea Înăuntru şi Afară! Oricare poem am lectura dintr-această Carte a Luminiţei Mihai, nu…
Ilustraţia de pe prima copertă a volumului „Pedeapsa gutuiului” aparţine unui pictor/grafician finlandez, Hugo Gerhard Simberg, se numeşte „Îngerul rănit” şi reprezintă doi oameni care transportă un înger pe o targă improvizată! Această ilustraţie este sfâşietoare prin conotaţiile spiritual-tragice, transpuse într-o tristă imagine a timpurilor şi vremurilor în care dumnezeirea…

Două bijuterii ale Poeziei Universale (III)

Scris de Miercuri, 25 Iulie 2018

Copilăria, mama, tata, bunicul, bunica – elemente/cuvinte fără de care nu se poate trece din starea de Entuziasm nevinovat în starea de Poezie – populează frumos şi trist şi verosimil aceste două cărţi ale Luminiţei Mihai! La o privire atentă, se văd cărările/drumurile pe care a umblat/trecut Creatoarea, se observă…
Pagina 1 din 63