Câte ceva şi foarte puţin despre ticăloşi...pentru că trebuie o armată de ziarişti să acopere tot realul şi arealul umplut şi ocupat şi controlat de aceşti viitori "oameni de stat". Prin urmare, încerc să observ şi să aduc aminte doar ticăloşenii de suprafaţă, cele subterane şi de nivel înalt putând fi rezolvate numai prin Apocalips. Nu? Aşadar, să amintesc despre un tip de ticălos dispus să se înmulţească vertiginos şi să sufoce oraşul, satul, comunitatea de ai ...

„La Vasile”...mi-aduc n-amintire vorba matale calculată de trei ori şi (s)pusă cu persuasiune pentru cei care nu voiau să priceapă ce-nseamnă soare(nu)(mai)răsare, ori soare(nu)(mai)apune, ori (nu)(mai)(merge)(şi)(aşa)... şi toată suflarea nu avea cum să nu (te) înţeleagă, nu avea cum să nu-şi ia/dea samă şi s-o păstreze, cel puţin până la ieşire, ca pe un bon fiscal, ca pe o lege, respectată şi întreagă... pentru că, în caz contrar, era mamă(mamă)(dor)(de)ma ...

Cum spuneam, nu-i greu deloc să-ţi faci rost de un ticălos, de o duzină de ticăloşi. Pur şi simplu, aproape îl/îi iei la întâmplare. Că-s câtă frunză şi iarbă. Vorba unui poet, sunt circa o mie patru ticăloşi la mia de locuitori. Sunt şi masculini şi feminini. Dacă ar vrea cineva să-i clasifice, i-ar trebui foarte multă vreme. I-ar trebui un morman de cataloage, o grămadă de criterii, o droaie de specialişti şi experţi în domeniu. Astfel, găseşti peste tot ticălo ...

Astăzi am să vă spun că trebuie să ascultaţi cu mare atenţie ce are să se întâmple mâine! Mâine am să vă spun că trebuie să nu daţi legare la ochi şi la păsări şi dezlegare la câine! Mâine am să vă spun că trebuie să scriu cea mai frumoasă poezie pentru dumneavoastră! Mâine am să vă spun că trebuie să hrănesc, să adap şi să mângâi muşcatele din fereastră! Mâine am să vă spun că trebuie să alcătuiesc o fântână în care să se spele luna pe g ...

Într-un interviu, cu puţin timp înainte de a muri, prozatorul Marin Preda zicea că "trăim în era ticăloşilor, dar asta-i floare la ureche pe lângă ce se vede la orizont şi se apropie spăimântător". Sigur că da! Chiar şi dincolo de moarte, monşer Marin are dreptate. Nu-ţi trebuie gândire de Kant sau rigoare de Barbilian sau înţelepciune de Osho ca să observi adevărul rostit de marele Moromete al literaturii şi ţărănimii române. Sigur că da! Conform dicţionarelor din ...

Moto: [„pregătiţi ghilotina,/ dar lăsaţi-mă să visez/ că dorm lângă o  fântână” – (Iolanda Cremene)]   Ce lene-apatie în creiere pătrate/ şi netede ca sticla unui (ne)trebnic ceas/ din care se aude tic-tac în repetate/ şi şarlatane rânduri...nu vine nici un breaz/ să-l scoată din firide şi pliuri şi unghere/ pe cel care-şi asumă acest apocalips,/ să-l pedepsească aspru: să tragă la galere/ până când apa-i gata-n Visare şi în Styx! Ce aer şi năvală de ...

Şi uite-aşa duduie duduia la telefon: "Hai salut, fato! sunt în autobuz! e cam înghesuială! mă duc la scârbici! da' cred că după Paşti nu mă mai duc! mai încolo, am să-ţi zic ceva să-nebuneşti, nu alta, fato!! surpriză! fac numai vreo două kile! că animalul meu nu pofteşte cozonac! mai încolo, am să-ţi zic ceva să-nebuneşti, nu alta! ouă? doar vreo câteva, aşa! că nici ouă nu vrea animalul! da' las' că-i arăt eu lui! m-am pregătit! cum să nu mă pregătesc? mă ...

Moto: "se aglomerează lacrimi/ între cer şi infinit,/            orbul mângâie distanţa/ de la pâine la cuţit"                                                 (Iolanda Cremene)   Năprasnică, frumoasă... (ce linişte grozavă s-apropie de unde sunt gata să ajung!)... o văd ca pe-o salvare, o simt ca pe-o garoafă... Una şi Unu-ntruna: o Lungă şi un Lung! Şi ce arome calde n-acest Mereu de gală... (un fel de rece si(n)gur ...

În autobuz. Lume pestriţă. Gălăgioasă. Mirosind a de/odorante pe bază de levănţică, usturoi, mimoza pudica, tescovină, nu-mă-uita, castraveţi, bere, coada-şoricelului... Şoferul, un zglobiu cu paie în nas şi derdeluş în cutia de pe umeri, nu ţine cont de nimeni şi de nimic, bate darabana pe volan, mănâncă seminţe şi bagă tare manele şi hiphapuri în difuzoare. Chipurile, ca să se înţeleagă/audă în balivernele aiuritoare matinale, antropoizii şi antropoidele for ...

(!) sunt rătăcitor printr-un deşert/ unic, lătăreţ şi arogant, nici măcar iluzii nu-ntâlnesc,/ nici eroi şi zei şi dumnezei, nu mi-i frică, nu mă lamentez,/ calc persuasiv şi elegant, fac sfidare şi parcă mă simt/ în pădure cu salcâmi şi tei (!) (!) de o viaţă mă tot rătăcesc/ şi mă uit la stele ca la cărţi: le învăţ şi-mi vine să le plâng/ prea-înalta lor singurătate, prea-trufaşul licărit celest/ dintr-o parte şi din alte părţi deodată... ce destin s ...