Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Mărturisirile lui Costică Prăpăd către ciracul său, Neculai Furtună (V)

Scris de Sâmbătă, 19 Noiembrie 2016
„Focul vânăt” a pogorât Pacea şi Iubirea printre cheflii! Nimenea nu mai dă cu barda-n Lună! Nimenea nu mai zvârle cu sudalma-spre Cer! Nimenea nu-şi mai arată duritatea de şmecher sau de sărit! Rusul Serghei, poetul pe a cărui cruce poţi citi că „şi-a iubit şi ţara şi pământul/ cum…

Mărturisirile lui Costică Prăpăd către ciracul său, Neculai Furtună (IV)

Scris de Vineri, 18 Noiembrie 2016
Sigur că da! Neculai Furtună îşi drege glasul şi dă tonul la „Focul vânăt”! Încet şi murmurat, să nu deranjăm cutremurul manelelor din blocurile înconjurătoare, intrăm în cor, în ritmul tulburător, dumnezeiesc şi pământesc totodată, al unuia dintre cele mai frumoase poeme despre Toamnă şi Iubire! Şi iată ce se…

Mărturisirile lui Costică Prăpăd către ciracul său, Neculai Furtună (III)

Scris de Joi, 17 Noiembrie 2016
Da, cum am spus în ziarul de ieri, şi acuma se pot desluşi versurile lui Furtună, scrise pe scândura veche şi afumată din crâşma lui Vasile Valache! Versurile-s de dragoste, pogorâte din iubirea lui pentru Maria, nevastă-sa moartă într-un eveniment de cale ferată, petrecut pe ruta Galaţi-Bârlad, între halta Tălăşmani…

Mărturisirile lui Costică Prăpăd către ciracul său, Neculai Furtună (II)

Scris de Miercuri, 16 Noiembrie 2016
Cum ziceam ieri, îl rog pe Ion Emil Batog să bată clopotul în dungă, de trei ori câte trei dangăte, aşa, ca la un eveniment de samă, cum se-ntâmpla demult, când năvăleau romanii, turcii, tătarii, hunii, ruşii, nemţii...cum se-ntâmpla când se făcea o descălecare de ţară, o unire mică sau…

Mărturisirile lui Costică Prăpăd către ciracul său, Neculai Furtună (I)

Scris de Marți, 15 Noiembrie 2016
Ieri...[taman după terminarea slujbei prilejuite de prăznuirea lui bădia Ion Gură de Aur şi taman după fireasca (şi de la sine) împrăştiere a enoriaşilor conform zicerii latineşti „mens sana in corpore sano”...(adicătelea „mergeţi sănătoşi pe la casele voastre”)...şi exact sub sfântul acoperiş al clopotniţei care apără clopotul cel dăngănitor/servitor la…

Iubire nu mai este, mere nu mai sunt, veşnicia s-a terminat (III)

Scris de Luni, 14 Noiembrie 2016
Aşadar, Iubire nu mai este, Mere nu mai sunt şi nici Veşnicia nu mai ţine aşa de mult! De fapt, o minte mai ascuţită poate observa că şi Veşnicia s-a terminat! În locul Eternităţii, aceeaşi minte vede triumful bezmetic al Vremelniciei, izbânda şocantă a Efemerităţii! Şi nimeni nu vrea, nu…

Iubire nu mai este, mere nu mai sunt, veşnicia s-a terminat (II)

Scris de Sâmbătă, 12 Noiembrie 2016
Da, nu mai sunt mere! Nici măcar de leac! Ce să faci cu merele, dacă Iubire nu mai este? Mere nu mai sunt nu din cauză că Dumnezeu a-nchis Edenul, ori din cauză că le-au atacat bolile şi dăunătorii, ori din cauză că nişte creiere hulpave le-au furat şi le-au…

Iubire nu mai este, mere nu mai sunt, veşnicia s-a terminat (I)

Scris de Vineri, 11 Noiembrie 2016
Da, nu mai este Iubire! Sigur nu mai este! Nici măcar de leac! Nici ca material didactic în laboratoarele de cercetare a nenorocirii omeneşti! Şi nu mai este nu fiindcă oamenii, beneficiarii cestui afect vital, au dovedit lăcomie-n căutarea şi-n consumarea/exploatarea lui! Nu mai există nu pentru că Dumnezeu a-ncuiat…

Viaţă de cuc

Scris de Joi, 10 Noiembrie 2016
Vine cucu! Are numai o aripă! Cealaltă i-a căzut deasupra Bagdadului, pălită de-un Scud rătăcit! Aşa, unu pe trei mort şi doi pe trei viu, pare stăpân pe sine! Vine mai încet decât agale şi intră victorios în spaţiul aerian al ţării din patria noastră! Zice „cu”... zboară un kilometru...…

Din ce în ce mai uşor şi mai stins

Scris de Miercuri, 09 Noiembrie 2016
Din vârful dealului, se vede acoperişul casei lui Ion Mocanu, învelit cu tablă neagră. Dar şi învelitoarea căsuţei lui moş Gheorghe: un ţugui de paie aşezate cu atâta pricepere, că nici cel mai afurisit viscol, nici cea mai straşnică furtună nu le poate învrăjbi şi nu le poate zvârli de…

Gata, trece poştaşul cu scrisori!

Scris de Marți, 08 Noiembrie 2016
Uite-aşa, mă las la vale, acasă, mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor! aştept să vină să mă ia, adică! dacă trebuie, trebuie, nu? să fii şi tu lângă pat, da? vezi cum faci, poate nimereşti chiar oleacă mai înainte de a-mi da sufletul, că vreau să…

Cam când trece poştaşul cu scrisori

Scris de Luni, 07 Noiembrie 2016
Toată viaţa, de când a prins a merge cu/pe picioarele lui, moş Gheorghe a clefăit mii şi mii de hectare de glod. Desigur, mai mult desculţ decât încălţat. Sigur, umbla şi încălţat cu opinci, că altceva era greu de găsit şi, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii şi…

Are dreptate curcubeul strâmb?!

Scris de Sâmbătă, 05 Noiembrie 2016
Şi cât pe ce, atunci, era să-ntorc/ din drum, Căruţa, şi să mai rămân încă un veac alăturea de Schit,/ la fel de credincios, ori de păgân, la fel de mare, sau la fel de mic,/ la fel de dat drept hrană la-ntâmplare la fel de inocent, de vinovat.../ şi…

Acolo şi atuncea, pe prispă şi departe

Scris de Vineri, 04 Noiembrie 2016
Era înalt şi important ca Ştefan cel Mare, Atotputernicul păzitor şi păstrător şi sfinţitor al Moldovei până Acolo şi până Atunci! Până Acolo şi până Atunci, şi nu până Aici şi până Acum! Fiindcă, iacătă, frumoasa şi trista şi greu-încercata Ţară/Patrie Moldavă stă la cheremul celor mai cumpliţi trădători şi…

Şi nici să nu te mai întorci în visul meu de hahaleră!

Scris de Joi, 03 Noiembrie 2016
Cred c-ai văzut ce delicată-i...nu pot să cred că n-ai văzut/ în mijlocul copilăriei, lângă oriunde, când visai/ cu ochii azvârliţi deasupra, departe, sub necunoscut,/ prin toiul tainelor cuprinse n-acel adânc picior de plai,/ n-acea mirifică lucrare a Dumnezeului uitat/ pentr-o banală dezlegare la moft, la dulce, la păcat! Cred…

Tragicomedia unui Punct pierdut în Deplasare

Scris de Miercuri, 02 Noiembrie 2016
Sunt mercenarul cel mai blând: atac la morile de vânt, atac la frunză şi la nai...şi bandajez picior de plai! Sunt mercenarul cel mai trist: scriu pentru pace...deci exist, scriu pe ţărână, pe omăt, pe tot ce n-are îndărăt! Sunt mercenarul cel mai breaz: nu-mi pare rău că mi-am rămas…

Învăţăturile poetului Ioanid Romanescu spre discipolul său din partea de nord a Moldovei de sud

Scris de Marți, 01 Noiembrie 2016
Şi-am să mă duc, şi-am să te rog/ foarte Curat, cu mâna-n Foc: deschide porţile la Sus,/ unde stă Iadul minus/plus...!... deschide porţile la Jos,/ unde stă Raiul mincinos...!... şi cheamă Tot ce râde-n Gol,/ să dea Lucrare de Control la ce (n)-a Fost, la ce (n)-o Fi:/ deşert de…

Trei dătători de samă şi o singură şansă

Scris de Luni, 31 Octombrie 2016
Ieri, după slujba de Duminică la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe... (cel purtător de suliţă, de biruinţă, de ochi albaştri, de suflet curat şi de inimă tare şi respectuoasă cât liniştea/liniştirea schitului din Dealul Zimbrului)... simt un fel de atingere delicată pe umărul stâng, un fel de atingere delicată pe…

Să mă vezi fără cuvinte şi bătut de vânt în ştreang

Scris de Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Sigur n-ai uitat cum şi când şi unde m-ai prins cu amanta! Cum să uiţi şi să treci cu vederea un moment „delicat” şi „hotărâtor” din viaţa ta? Da, m-ai (sur)prins! Eram în iatac! Făceam fluiere de fag! Şi de os! Şi de cucută! Cică fluierele astea sunt cele mai…

Norocul celor fără pâine şi al celor care vor să strâmbe unghiul drept

Scris de Vineri, 28 Octombrie 2016
Autorul celebrului „Luni de fiere”, psihologul Pascal Bruckner, zice/decretează, printre altele, că eliberarea de stresuri şi de angoasele inevitabile într-un timp uniform accelerat, într-o lume care şi-a uitat rostul pe planetă şi, mai ales, într-un cuplu modern (femeie/bărbat)... (era să scriu „bielă/manivelă”)... se poate (cu siguranţă) obţine/câştiga prin metode simple,…

Pe lamă de cuţit

Scris de Joi, 27 Octombrie 2016
Ar trebui să-ţi spun "dumneavoastră", că aşa se cuvine vizavi de Măreţia Ta! Ar trebui să te salut cu onoruri militare în fiecare zi, că eşti mai important decât tot ce te înconjoară în/ din lumea/ mulţimea poporului tău! Ar trebui să scriu despre tine cele mai elegante eseuri, să…

N-am avut, dar am să am!

Scris de Miercuri, 26 Octombrie 2016
N-am avut niciodată! N-am avut de unde să am! Şi doar am căutat! Mult şi bine am căutat! Dar n-am găsit! Nimic n-am găsit! Ori, mai bine zis, nimic am găsit! Oare să cred că n-am umblat unde trebuie? Să cred că nu am ales coordonatele corespunzătoare? Oare m-a păcălit…

La pândă

Scris de Marți, 25 Octombrie 2016
Recunosc! Sunt cel mai mare pânditor din partea de Sud a Universului de Nord! Şi nu de alaltăieri, de ieri, de azi... ci tocmai de când m-a dat mama de mâncare şi de băutură la indiferenţa marelui Anonim, la deferenţa micului Cunoscut şi la rapacitatea eternului Nimic!... Şi pândesc încet,…

Satul meu cu cinci biserici, trei fântâni şi două case

Scris de Luni, 24 Octombrie 2016
Acesta este! Aceasta este! Aceştia sunt! Acestea sunt! Nimic în minus! Nimic în plus! Doar câte-o atingere de viaţă şi de moarte! Aşa, din când în când! Mai rar sau mai des! Funcţie de aportul fiecăruia la Mister! Funcţie de cât crede fiecare că nu poate fi altceva decât Personajul…
Pagina 70 din 115