* Autorităţile spun că noua variantă a legii elimină abuzurile din sistem, însă numai dacă este folosită cu bună-credinţă * Şi patronii gălăţeni care au afaceri cu statul spun că modificarea legii dă speranţe că sistemul va funcţiona corect şi rapid *
Guvernul a decis să modifice legea privind achiziţiile publice şi în doar câteva zile am fost realmente bombardaţi cu păreri pro şi contra acestor modificări.
Unii văd partea plină a paharului (se elimină unele dintre hibele sistemului de licitaţii - mai ales corupţia şi şantajul), însă alţii cred că simplificarea procedurilor are legătură cu clientelismul politic.
Dar să vedem, în continuare, care sunt principalele modificări ale legii şi ce cred patronii şi reprezentanţii administraţiei publice gălăţene de această chestiune.
Patronii, faţă în faţă cu licitaţia
Una dintre firmele gălăţene cu cele mai multe contracte cu statul este Vega 93 SRL. După câte ne-a informat managerul acesteia, Corneliu Istrate, firma are contracte de lucrări publice în nu mai puţin de nouă judeţe: Galaţi, Brăila, Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Vaslui, Iaşi şi Vrancea.
„Noi participăm la toate licitaţiile care au loc în aceste judeţe şi, normal, ne dorim să le câştigăm pe toate. Este o piaţă concurenţială, în care rezistă firma cea mai bine adaptată, cu cei mai buni angajaţi, cu cel mai eficient management, cu cea mai bună dotare”, ne-a declarat Corneliu Istrate.
„Din păcate, pe vechea lege apăreau numeroase distorsiuni în cursul licitaţiilor şi materializării contractelor: termene lungi, dumping, contestaţii doar pentru a se trage de timp şi multe altele. Am avut situaţii când, din cauza contestaţiilor şi a termenelor lungi ale procedurii, lucrarea s-a amânat foarte mult, iar între timp preţul materialelor şi energiei a crescut. Acest lucru a făcut să înregistrăm pierderi din respectivul contract, deşi noi nu aveam nicio vină”, a mai spus managerul.
Istrate mai crede că introducerea taxei de timbru la contestaţie este un lucru util „pentru că unii abuzau de acest drept pentru a-şi şicana concurenţa”.
Managerul firmei de construcţii Vâlceana SA Galaţi, Gheorghe Mitroi, este de asemenea de acord că modificările sunt în linii mari benefice, chiar dacă taxa de timbru i se pare destul de mare. „La un contract de cinci milioane de euro se ajunge la 100.000 de euro taxă de contestare, ceea ce e cam mult, totuşi”, spune Mitroi.
Organizaţia patronală a constructorilor vede şi ea cu ochi buni schimbarea legii, chiar dacă are unele rezerve. „Prevederile noii ordonanţe de urgenţă reprezintă un pas înainte în reducerea termenelor de acordare a unui contract public, însă nu rezolvă problema de fond şi anume criteriul prin care câştigă cel care are preţul cel mai mic, care a fost principala sursă de corupţie din ultimii ani”, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
Autorităţile cred că modificarea legii este un avantaj
Evident, nu este de neglijat opinia autorităţii publice în privinţa acestor modificări. Iată câteva opinii.
Eduard Finkelstain, primarul Tecuciului: „În esenţă, noile prevederi sunt bune, dar numai dacă vor fi folosite cu bună-credinţă şi nu pentru a uşura accesul firmelor clientelare la banii publici. Sistemul de licitaţii electronice şi-a dovedit, după părerea mea, limitele.
Am întâlnit multe situaţii în care studiul de piaţă a arătat un preţ net mai mic decât cel licitat. Explicaţia? Înţelegeri de tip cartel ale firmelor. S-a negociat de genul acesta: eu iau contractul acesta, tu pe celălalt, şi nu ne concurăm.
Am auzit chiar că ar fi fost cazuri de firme care participau la licitaţii doar pentru a-şi şantaja concurenţa: mă retrag dacă dai atâta; dacă nu, te contest şi lungesc lucrurile”.
Virgil Răcăşanu, primarul comunei Negrileşti: „Sper ca lucrurile să fie mai bune. Eu am o experienţă destul de nefericită cu licitaţiile pe vechea procedură. Am modernizat, în urmă cu doi ani, două şcoli din comună. Una din fonduri proprii şi prin selecţie de oferte, cealaltă din bani de la Guvern şi prin licitaţie electronică. Deşi lucrările erau identice, cea licitată electronic a costat dublu, ceea ce spune multe, nu?”.
Viorel Gheorghiţă, directorul Direcţiei Sanitară Veterinară Galaţi: „Instituţia la care lucrez face destul de des achiziţii de servicii şi bunuri şi pot să vă spun că pe vechea procedură termenele de organizare a licitaţiei erau, pentru multe situaţii, inacceptabil de lungi.
Să spunem că izbucneşte o epizootie şi trebuie să achiziţionăm urgent medicamente. Situaţia fiind urgentă, este absurd să se aştepte luni de zile, în timp ce animalele sunt decimate.
Marele câştig al ordonanţei este că termenele sunt mult mai scurte, însă nu va fi aşa de simplu. De multe ori, licitaţia contestată în instanţă poate să fie amânată pe ani de zile. Nu cred că în ceea ce priveşte operativitatea instanţelor se poate modifica ceva”.
După cum vedeţi, este preponderentă atitudinea pozitivă faţă de modificări, deşi există şi obiecţii. Ce va fi în esenţă este greu de spus. Cu certitudine, numai viitorul ne poate demonstra dacă legea nouă a achiziţiilor publice este un atac la corupţie şi şantaj sau o nouă facilitate pentru clientela politică.
Principalele modificări ale legii achiziţiilor
Noua ordonanţă vine cu numeroase modificării de nuanţă (unele imposibil de aplicat, cum ar fi obligaţia instanţelor de a rezolva repede contestaţiile), însă patru dintre ele sunt notabile:
* Termenul pentru organizarea licitaţiei este redus la 30 de zile, faţă de 380 de zile în vechea lege;
* La contestarea în instanţă se instituie o taxă de timbru în cuantum de 2 la sută din valoarea estimată a achiziţiei;
* Valoarea achiziţiei pe care o poate face direct o autoritate publică este ridicată de la 10.000 de euro la 15.000 de euro;
* Procedura de cerere de oferte se poate aplica la contracte de până la 100.000 de euro (faţă de maximum 75.000 de euro până acum).
Trebuie să recunoaştem că scurtarea termenului de licitare e realmente stupefiantă (evident, nu în sensul rău al cuvântului) şi ne face să ne întrebăm un singur lucru: de ce a durat atâta până să ne dăm seama că licitaţiile mâncau timp şi întârziau nepermis de mult investiţiile?
Interesantă (dar şi contradictorie) este introducerea taxei de timbru la contestaţie, în vreme ce ridicarea plafoanelor la achiziţiiile directe şi prin selecţie de ofertă ni se pare logică.
Explicaţie foto: Majoritatea lucrărilor publice din oraş sunt obţinute în urma unor licitaţii extrem de complicate
