În Bucovina, la 20 de km la nord de Vatra Dornei, urmaşii armurierilor legendarilor domnitori îşi duc traiul în aşezarea Ciocăneşti.
Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragoş şi Ştefan cel Mare.
Legenda spune că săgeata care a marcat locul altarului de la Mănăstirea Putna a fost făcută de armurierii de aici şi aurită cu metalul preţios strâns din Bistriţa Aurie.
Se spune că cine ajunge o singură dată la Ciocăneşti, pe valea Bistriţei Aurii, revine fără îndoială în sătucul dăruit cu nenumărate frumuseţi.
Comuna-muzeu
În Ciocăneşti - denumită şi comuna-muzeu - casele sunt «încondeiate» aproape la fel ca ouăle de Paşte.
Gospodarii pictează pe zidurile albe din exterior modele preluate din costumul lor popular, aşa cum făcea prin 1920, pentru prima dată, un învăţător din sat.
Ca urmare, o simplă plimbare pe strada principală e ca un tur printr-un muzeu în aer liber.
Pe cât de mică este comunitatea din Ciocăneşti, pe atât de activă se dovedeşte a fi.
De şapte ani, aici se organizează Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, care atrage, înainte de Paşti, pe lângă zeci de concurenţi din regiunile cu tradiţie, numeroşi vizitatori din întreaga ţară şi din străinătate.
Încondeietoarele de aici fac, anual, şi o Şcoală de Vară, ca să-i înveţe pe copiii interesaţi arta meşteşului lor.
În miezul lunii august, când se organizează, tot de şapte ani încoace, Festivalul Păstrăvului, în centrul atenţiei intră Bistriţa Aurie.
Ciocăneştenii au reînvăţat să facă plute, aşa cum făceau strămoşii lor, se răsfaţă cu bucate gătite pe bază de păstrăv, se veselesc cu dansuri şi cântece populare.
Comuna este renumită şi pentru tradiţiile din preajma Crăciunului şi a Anului Nou, puse în scenă tot în cadrul unui eveniment naţional.
Agroturism cu peisaj montan
Ciocăneştenii sunt dispuşi să îţi povestească oricând istoria lor, după care te invită în mod negreşit să le faci o vizită în zilele de sărbătoare («mai ales de Festivalul Păstrăvului, când avem hram în comună, iar orice străin care ne calcă pragul e invitat la masă, după cum e tradiţia», ne-a spus un locuitor).
Chiar dacă sunt obişnuiţi cu turişti din toate zările, locuitorii şi-au păstrat acea naturaleţe a omului curat la suflet, care-şi deschide inima şi casa pentru oaspetele său.
Aşa este doamna Leontina Ţăranu. Femeia şi-a improvizat un muzeu în casă (una «încondeiată», evident) şi e gata să scoată la lumină fiecare amintire păstrată în lada sa de zestre.
Vizitatorii aflaţi în trecere prin Ciocăneşti se opresc şi la Muzeul Ouălor Încondeiate, unde sunt păstrate toate exponatele premiate la festivalul organizat în comună.
Nu evită nici drumeţiile scurte, pe drumurile line ale Munţilor Suhardului, care duc la câteva mănăstiri ascunse printre brazi.
De asemenea, niciun turist nu scapă de un festin culinar pregătit de doamna Viorica, una dintre cele mai premiate gospodine la festivalurile Ciocăneştiului.
