* În zona Francezi, o fisură de 60 de metri * Vilele din zonă au avut deja probleme *
Instabilitate, ridicarea nivelului pânzei freatice şi seismicitate – sunt teme pe care inginera Margareta Bălan, expert şi verificator atestat pentru terenuri de fundaţie, le-a avut de tratat în cadrul studiului pentru viitorul Plan de Urbanism General al Galaţiului, comandat de Primărie.
„Sunt singura care am predat”, spune specialista, care acum poate trage linie şi spune cum stăm în general. Căci, după actualizarea planului, va urma o fază superioară, de proiectare, pentru care sunt necesare investigaţii geotehnice ample.
Crevasa de lângă noi
O idee generală cu care am rămas după discuţia cu specialista gălăţeană este că va trebui să se caute soluţii pentru a se reface ceea ce era de la natură: văile, scurgerile naturale. Dintre zonele afectate de-a lungul timpului de simplificările pe care omul a crezut că le face, îmbunătăţind natura, cazul Complexului comercial Francezi este ilustrativ!
„Acolo funcţionau cândva o cofetărie şi un restaurant. Dar, dedesubt, este o fisură, o crăpătură de 60 de metri, paralelă cu Dunărea! Ceea ce înseamnă că în zona aceea este o mişcare de teren. Adâncimea n-am putut s-o determin – mi-a fost frică să fac ceva acolo”.
Specialista spune că a fost chemată să verifice situaţia la o vilă din zonă, spre malul Falezei, unde începuseră să sară din perete gresia şi faianţa. A intervenit constructorul şi a întărit construcţia. Dar fisura în zonă există!
Ţiglina I – „zonă de instabilitate”
„Toate blocurile din Ţiglina sunt fundate pe piloţi de pământ [compactat] de numai de 7 metri, dar loessul are acolo o grosime de până la 18 metri. Barându-se totul pe Faleză (scurgerile naturale, n.red.), apa se adună şi poate afecta loessul. Punctul meu de vedere este că avem acolo o zonă de instabilitate”.
„S-a spus că nu trebuie să-i speriem pe oameni. Dar nu trebuie să le spunem adevărul? Dacă nivelul apei se ridică – şi se ridică! – loessul neconsolidat se moaie şi construcţiile acelea vor avea tasări. Şi o să se întâmple ce s-a întâmplat la blocul C 20”.
Când pământul se topeşte ca untul…
Pământul special, poros, al Galaţilor, loessul care se poate compacta de câteva ori atunci când este umezit, trebuie ferit şi de… accidente, cum ar fi spargerea de conducte. Pilonii de pământ compactat cu sonetele nu se vor muia nici atunci, dar vor aluneca pe loessul înmuiat. Inginera aminteşte un caz concret, din anii ´80.
„Asta mi s-a întâmplat la B1 – Blocul grecilor – în Ţiglina, unde într-o noapte am fost adusă de acasă: se spărsese o conductă magistrală de alimentare cu apă, de 800 mm şi loessul s-a muiat. Noi compactasem numai 7 metri, dar acolo sunt 18 metri de loess. S-a muiat deci stratul de loess neconsolidat, după el s-au dus piloţii, şi după piloţi s-a dus şi fundaţia şi a rămas zidul în consolă (atârnat ca o poliţă). A stat şi el cât a putut… A trebuit să băgăm pene… Dar acest lucru se poate întâmpla la toate blocurile din Ţiglna I, pentru că toate sunt fundate pe piloţi de numai 7 metri.”
O altă cauză de instabilitate, ignorată şi de cetăţeni şi de majoritatea specialiştilor, este prezenţa zecilor de galerii misterioase de sub Galaţi. Despre care o să vorbim data viitoare.
