Trei proiecte de câte cinci milioane de euro, câştigate de Universitate

la crâşma aceasta cu literă mică,la crâşma aceasta cu literă mare:beţivi de elită, beţivi de duzină -şi-un straşnic beţiv şi naiv în formarela crâşma aceasta oricine începesă-şi numere timpul rămas până undeporneşte uitarea-nainte şi-n urmă,cu verzi şi uscate, cu mari şi măruntela crâşma aceasta o doamnă mai vindemotive de dus şi de-adus la domnie,motive de-ntors liniştirea în ceasurişi-n scrise/sortite şi ţie şi miela crâşma aceasta un domn se aşează� ...

oare cine mai înseamnă/ alt ceva decât se vedeîmprejurul mic sau mare:/ ură, pizmă, foame, sete?oare care mai de care/ tocmai unde poate duceîntr-această strâmto(r)are/ dintre leagăne şi cruce?oare alt ceva ce este/ printre-aminte şi uitare?poate (nu)-i un oarecine,/ poate (nu)-i un oarecare!oare nu cumva se ştie/ despre careva că-i totul,care poate să (nu) spună/ ce e viul şi ce-i mortul?care va să zică, poate,/ într-un timp inert... adicănu va mai putea să rabde/ lumea, c ...

unii prieteni şi unii duşmani mă întreabăde ce merg la ziar în fiecare dimineaţă,de ce-l citesc pe Caragiale în fiecare zi,de ce mă uit cum Luna se face nouă şi veche şi plină şi goalăîn ochii lumii cesteia indiferente,de ce mă doare plânsul câinelui cotonogitşi hohotul sardonic al deşertăciuniiprin care [(nu) ştiu cât] (mai) am de mers -şi eu le răspund că mi-i dor de Mama: Singura Lege din Univers!alţi prieteni şi alţi duşmani nu mă întreabăde ce sunt sătul ...

(!) vezi RAZA ceasta? eu sunt CERCUL ei -antecesor al ARIEI CELESTE,unde concretul mișună abstract,unde abstractul dă concretul PESTE,adică DINCOLO, uitându-mă de-AICIori de ACOLO: ce mirare tristăcând văd și-aud - jur pe tot lungul meu -că-n UNIVERS ”dincoace” nu există (!)(!) vezi CERCUL cesta? tu ești RAZA lui:antecesorul LUCRURILOR toate,care se știu și care nu se știuALCĂTUIRE-ntru ETERNITATE (!)(!) o RAZĂ și un CERC - oare-i destulpentru NE/CUNOSCUT?... tu știi că ...

(!) vă rog să mă iertaţi că îndrăznescsă vin şi să stau printre dumneavoastrădin când în când / vin de dincolo de ceresc,dintr-o clipă ne/norocoasă şi măiastră,care m-a trimis pe pământsă vă umblu prin grădină şi prin ogradă,fără sfială şi fără teamă, ca pe drumul mare,pe unde (n)-am mai fost o/dată,să vă aduc aminte cum şi ce mă cheamăsă vă scot ochii la plimbare (!)(!) prin necunoscutul fără de păcateva să ne plimbăm în linişte şi cu aleasăcre ...

(!) mi-a spus cineva că maria/ e tristă şi foarte frumoasăde când a fugit într-o noapte/ din rochia ei de mireasă (!)(!) mi-a spus cineva că nu ştie/ pe care cărare-i plecatăcă-i dusă-ntr-un colo cu toate/ cu tot ce-i păcat împăcată (!)(!) un fel de poet fără margini/ jertfit pentru veci schimnicieiciteşte-n mătase şi scrie/ pe rochie versuri mariei (!)(!) mi-a spus cineva că poetul/ acesta trăieşte-ntr-o doarăşi-aşteaptă citeşte şi-aşteaptă/ nu ştie măcar nici ...

(!) a zis că trebuie să treacă/ a zis că trece negreşita zis că trece pe la toacă/ spre răsărit spre răsărit (!)(!) a zis că trece îmbrăcată/ în rochie fără sfârşita zis că trece doar o dată/ şi tot aştept ne/stingherit (!)(!) a zis că trece fără milă/ frumos definitiv egalînaltă lungă şi subtilă/ înspre mister extemporal (!)(!) a zis să stau aici la poartă/ cu/minte şi să nu închidfiindcă altfel nu mă iartă/ mă lasă-n pururi definit (!)(!) am înţele ...

Domnule învăţător, parcă ieri am trăit liniştea cea mai adâncă în sala de clasă cu dumneavoastră, parcă ieri stăteam şi ascultam lângă tablă şi lângă fereastră cele mai curate cuvinte din cartea de citire, pe care ni le desenaţi părinteşte, să nu le uităm şi să ne mire atâta vreme cât citim şi scriem româneşte! Domnule învăţător, liniştea ceea se face din ce în ce mai înaltă în jurul jurului mai mic şi mai mare, în lumea mai rece şi-n lumea mai cal ...

nimic nu ştiu – ce să învăţ, dacă-s trecutla nepăsare cu făptaş necunoscut?nu am fost surd, nu am fost chior,/ n-am stat cu cei care nu vorsă mă priceapă cum, de ce, cât (n)-am pierdut (!)a fost devreme? când a fost? de ce nu ştiu? –nu-mi amintesc dacă a fost măcar târziu,dacă a fost ce va fi fost/ chiar fără haz şi fără rostsă-nvăţ ce (nu)-s şi ce (n)-oi fi din tată-n fiu (!)nimic nu ştiu – de ce şi cât şi cum să catşi iertăciune şi osândă la păcat? ...

MOTO:„tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-am fost,/ ştiu toată moartea pe de rost!” – [Iolanda Cremene] aud şi văd pe zare: mulţi şi triştişi osteniţi s-apropie încoace –ei sunt, cei aşteptaţi de-atâta timpucis în glumă şi-n război şi-n pace (!)ei sunt – pot a le zice „dumnealor”,pot a le zice „n ...