Tudor Gheorghe şi “Vremea nemâniei”

Tudor Gheorghe şi “Vremea nemâniei”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Interviu cu  Tudor Gheorghe

- În spectacolele  dumneavoastră promovaţi poezia de calitate, care nu are vârstă. Cum vă alegeţi versurile şi cum vă alegeţi titlurile spectacolelor, întotdeauna cu mesaj?

- Dacă vrei să fiu chiar poetic aş putea să spun că, de fapt, poeziile mă aleg pe mine. Fiecare poezie are ea o muzică a ei, specială, şi, dacă nu vine cineva să o descopere, e tristă. Şi atunci vine domnul Tudor Gheorghe şi citeşte poezia aia de o mie de ori, până o învaţă pe dinafară, şi poezia începe să-i cânte. Am spus de multe ori: eu nu mă consider compozitor,  eu nu sunt decât un foarte bun amplificator al muzicii interioare a fiecărei poezii. Titlurile vin spontan, vin firesc din tematica pe care mi-o aleg. Nu dau titlul înainte şi după aceea fac spectacolul, niciodată. Fac spectacolul, în toată dimensiunea lui, şi după  aceea mi se şopteşte, ca să zic aşa, titlul, vine singur din starea pe care mi-o creează spectacolul.

- Sunteţi un om al nemâniei. Ce reprezintă poezia prietenului Grigore Vieru pentru dumneavoastră? Credeţi că va veni vreodată o vreme a nemâniei pentru noi, românii?

- După ce o să vezi spectacolul, ai să vezi exact dorinţa asta  a mea, e un îndemn către nemânie. Deocamdată e mai greu. Am mai spus că există în literatura română doi poeţi pe care-i iubesc foarte tare, la care întâlnim poezia în stare pură: Mircea Micu şi Grigore Vieru. De aceea i-am ales pe ei, pentru început, să fac spectacole pentru un singur poet. Am făcut „Chemarea păsării de acasă”, pe versurile lui Mircea Micu şi, iată, acum, „Vremea nemâniei”, pe versurile lui Grigore Vieru. La ei metafora e spontană, e simplă, e poezie scrisă cu inima, nu e căutată. E poezia în stare pură.

- Vocea inconfundabilă de la cine aţi moştenit-o?

- Cred că un început de voce am moştenit de la tata şi după aceea mi-am educat-o, mi-am construit-o, am muncit ca să am această voce.   În 1969 am avut primul spectacol care se chema foarte frumos, „Menestrel la curţile dorului”…

- Cum v-au influenţat în devenirea dumneavoastră ca artist lăutarii şi muzica din comuna natală, Podari?

- Am avut o perioadă foarte importantă din viaţa mea când am fost detaşat de la instituţia la care lucram, Teatrul Naţional din Craiova, la Institutul Naţional de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevăraţi, după anii 1970-1980 nu prea i-am mai găsit, au dispărut. Au intervenit televiziunile, din ce în ce, lucrurile s-au murdărit, s-au stricat: autenticul nu mai există la ora actuală în cântecul popular românesc, decât sporadic. Acolo am luat contact cu marii lăutari ai acestui pământ, de la Gheorghe Moţoi, la Petre  Geacu Cătăroiu, Marin Caleap, pe ultimii doi i-am cunoscut personal. Moţoi de la Clejani era un tip absolut genial, avea un glas fascinant. Nu are nici o legătură cu ce cântă ăştia de la Clejani astăzi. Vreau să vă spun un lucru foarte important: am terminat Institutul de teatru dar adevărata artă a rostirii cuvântului nu am învăţat-o cu iluştrii mei profesori de vorbire scenică şi cu marii mei profesori de la Institutul de teatru de pe vremea aceea, ci am învăţat-o ascultând lăutarii. De la ei am învăţat acest lucru extraordinar: puterea cuvântului. Pe ei nu-i învăţase nimeni, de la Dumnezeu le-a venit acest har fantastic de a da valoare cuvântului atunci când cântă.

- Cât de important e talentul şi cât de importantă e şansa în viaţă?

-  Asta e bine că m-ai întrebat. Talentul e important, dar e şi şansa. Şi  dincolo de talent şi de şansă, mai e un lucru, esenţial: puterea ta de muncă.

- Când sunteţi mulţumit?

- Niciodată, probabil.

- Nici măcar la sfârşitul unui spectacol, când primiţi aplauze?

- E o mulţumire, cum să spun, când realizezi, tu, creator, că n-ai muncit degeaba.  Dar de fiecare dată gândurile mi le îndrept spre alt spectacol, spre altă treaptă, spre altă idee, pentru că spaţiul ăsta cultural şi educaţional românesc suferă enorm de mult la ora actuală, sunt obligat prin ceea ce  fac să adaug puţintel din sufletul meu, din ştiinţa mea, generaţiei ăsteia debusolate.

- Gălăţenilor ce le transmiteţi?

- Regret că am fost într-o situaţie în care n-am prea fost de obicei, însă şi artiştii mari se îmbolnăvesc şi, chiar dacă aş fi putut să fac spectacolul din octombrie de la Galaţi, nu am vrut să-l fac bolnav. Publicul din Galaţi merită un spectacol bun, nu i-am dezamăgit niciodată, am venit de fiecare dată cu alt spectacol, ăsta este un semn de respect, nu vin mereu cu aceleaşi patru cântece să lălăi acolo, de-aia, probabil că publicul gălăţean mă apreciază şi mă cinsteşte de fiecare dată cu prezenţa lui.

Sâmbătă, pe 19 noiembrie, la ora 19,00, la Teatrul Muzical, va avea loc spectacolul „Vremea nemâniei”, de Tudor Gheorghe, pe versurile regretatului poet Grigore Vieru. Biletele vândute în luna octombrie rămân valabile.

Citit 5937 ori Ultima modificare Marți, 15 Noiembrie 2011 11:44

9 comentarii

  • postat de ionela
    Vineri, 18 Noiembrie 2011 08:33
    pt eu:
    Eu nu i-am contestat calitatea foarte valoroasa de artist!
    Doar modul disperant de a face cat mai usor , multa si repede avere!
    E drept, poate nu el hotaraste asta, cine stie!
    Ca de obicei, cateii din jurul nostru!
    0
    0
    Raportează
  • postat de eu
    Joi, 17 Noiembrie 2011 19:23
    Îşi respect părerile, dar te întreb: Dacă ai astfel de atitudine şi astfel de nemulţumiri de ce mergi la acest spectacol? Cine te obligă?????
    0
    0
    Raportează
  • postat de ionela
    Joi, 17 Noiembrie 2011 14:11
    Nu-l mai proteja atat! Dupa castig alearga toti! Daca nu erau vandute decat 15 % din bilete ce ai fi vrut sa faca? Asta e riscul, da un telefon, se intereseaza cat s-a vandut, nu a fost multumit, nicio problema, ne dam bolnavi si dublam fraierii dupa o luna! E in cardasi si cu cei de unde se tin spectacolele!Stai fara grija, nu face astea de dragul publicului, lacrimile alea care le vezi tu la spectacol e teatru!
    0
    0
    Raportează
  • postat de eu
    Joi, 17 Noiembrie 2011 10:32
    Tot pentru Ionela: Nu s-au prezentat toţi spectatorii la teatru pentru că au folosit mijloacele mass-media. Eu de la radio am aflat că nu se va ţine spectacolul. Ca mine au fost mulţi.
    0
    0
    Raportează
  • postat de eu
    Joi, 17 Noiembrie 2011 10:28
    Pentru Ionela: Ultimul spectacol pe care l-am văzut cu Tudor Gheorghe a fost anul acesta şi s-a numit "Al cincilea anotimp: Femeia". Dar tu, când ai fost la ultimul spectacol al maestrului?
    Mare ignoranţă din partea maestrului să nu ştie din vreme când răceşte!!!!!!
    0
    0
    Raportează
  • postat de Ionela
    Joi, 17 Noiembrie 2011 09:04
    pt. eu
    Asa e, doar ca tot atunci a avut spectacol in Pitesti, pe care l-a si sustinut!
    Eu chiar am vost in ziua spectacolului si nu stiu daca s-u perindat pe acolo mai mult de 100 de persoane care au citit amanarea spectacolului si dezamagiti au plecat, bineinteles injurand!
    Probabil ca ai fost la vreun spectacol de-al lui pe vremea lui Ceausescu!
    0
    0
    Raportează
  • postat de eu
    Miercuri, 16 Noiembrie 2011 10:26
    Pentru Ionela: Inainte de a face afirmaţii, culege informaţii. Din surse sigure ştiu că Tudor Gheorghe a fost bolnav. El chiar venise la Galaţi, cu întreaga orchestră, dar nu s-a simţit bine. Ce era să facă? Să compromită un spectacol??!! Şi nu ştiu dacă ai fost la vreun spectacol de-al lui, dar să ştii că niciodată nu sunt locuri îndeajuns pentru câţi doritori sunt.
    0
    0
    Raportează
  • postat de Ionela
    Miercuri, 16 Noiembrie 2011 08:58
    Asta e ultima moda in a prosti oamenii! Daca vezi ca nu s-au vandut mai mult de jumatate de bilete te dai bolnav, iti ceri mii de scuze, mai amani o luna , dar vinzi toate biletele si iei cascavalul intreg! Inca e bine!
    0
    0
    Raportează
  • postat de marius
    Marți, 15 Noiembrie 2011 21:49
    oare mai pot gasi 2 bilete
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.