* În judeţul Galaţi, 20 de comune au proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene * Preşedintele ANRE, Petru Lificiu, susţine iniţiativa *
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Petru Lificiu, s-a aflat, sâmbătă, la Galaţi, unde a participat, alături de senatorul PD-L Galaţi, Marius Necula, la o întâlnire cu gălăţenii, în care s-a discutat despre sursele alternative de energie.
Preşedintele ANRE a vorbit despre necesitatea ca România să se îndrepte, pe viitor, către producerea de energie electrică din surse alternative – eoliană, solară, geotermală, prin microhidrocentrale etc.
„În condiţiile în care consumul de gaz continuă în ritmul de azi, cam în 20 de ani rezerva internă e gata, de aceea trebuie să găsim soluţii alternative pentru a ieşi din criza combustibililor fosili. Adică formele de energie regenerabilă - eoliană, solară, geotermală, microhidrocentralele, biomasa. Toate aceste sunt forme de energie mai complicate, mai greu de stăpânit, dar sunt alternative”, a spus Lificiu.
Oficialul a precizat că România are un potenţial hidroenergetic „excepţional”, dar care este valorificat doar în proporţie de 40 la sută.
O altă sursă de energie alternativă cu care România „şi în special Galaţiul este binecuvântat” este cea eoliană, a mai precizat preşedintele ANRE.
„E ruşinos că ţara noastră nu are o turbină eoliană ca lumea. În timp ce în Ungaria şi Bulgaria sunt parcuri eoliene de la graniţă, noi nu avem. Ne-am zbătut să facem ceva, dar voinţa marilor grupuri, marilor concerne a fost să nu se meargă înainte”, a spus Lificiu.
Preşedintele ANRE a dat exemplul judeţului Galaţi, unde a fost întocmită o hartă cu zonele viabile pentru amplasarea de parcuri eoliene. Sunt vizate peste 20 de comune pentru care s-au făcut solicitări de centrale eoliene ,,mai mult sau mai puţin blocate pe la unele instituţii”.
Potrivit lui Lificiu, comunele care au primit avizul de racordare la reţeaua electrică naţională sunt: Vârlezi, Smulţi, Corni, Băleni, Folteşti şi Frumuşiţa. În faza a II-a cu proiectele sunt comunele Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Pechea, Griviţa, Cudalbi, Bereşti Meria şi municipiul Tecuci, iar proiectul cel mai puţin dezvoltat este la Măstăcani.
„Pe partea de Prut, domnul Aramă trebuie să facă, cu Electrica, o linie de 400 kilovolţi cu dublu circuit, pentru că altfel, n-avem decât o linie de 20 kilovolţi care primeşte doar 100 megawaţi; dacă pornesc un singur parc eolian şi îl descarc cu această linie, se topesc firele. Din cele 8.760 de ore cât are un an, vântul bate circa 2-3000 de ore. Acele ore trebuie să le captăm, trebuie să acumulăm cumva această energie, ceea ce este greu. Urmează să se construiască, este prins în programul guvernamental, acea parte care să adauge 1.000 megawaţi de acumulare a energiei eoliene”, a spus Petru Lificiu.
