Galaţiul are doar „o găletuşă de bani pentru 2026. „Suntem la limită, susţine primarul Ionuţ Pucheanu

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"(!) ce frumoasă erai ce frumoasă eraitimpul meu luneca pe o gură de raiîţi spuneam poezii şi nimic altcevace mai lună era ce mai lună era (!)(!) uneori eram înger alteori eram dracşi ce fluier de os şi ce fluier de fagadunam licurici şi veneam repezişpe înalt pe adânc pe furiş pe costiş (!)(!) să-ți aştern unde stai uite-aşa şi aşasă visezi minunat şi încet nu cumvade atunci pân-acu au trecut eheheiîn trecut şi a ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Moto:”eram pe unde nici n-am fost:/ știu toată moartea pe de rost”                                                                  (Iolanda Cremene) (!) să pot cu aceste cuvinteajunge în colţul opus,l-aş spune pe-acel ce mă vinde,aş spune ce încă n-am spus (!) (!) mă ţine ceva la fereastră,mă ţine de când sunt născut,mă ţine o frică de-a voastrăşi-o ...

Da, ea este! Umbra Albă! Se apropie! Îmi face semn să stau! Se apropie! Nu mă mişc! Şi chiar mi se face un fel de frică devastatoare, mă încearcă un fel ciudat de spaimă, o cutremurare fără precedent! Şi asta cu atât mai mult cu cât, până acum, a păstrat distanţa „legală”, distanţa „prescrisă”, distanţa „ursită”! Şi, iată, hodoronc-tronc, e aproape de mine, din ce în ce mai aproape! Parcă-mi pare rău şi parcă n-aş vrea să mai dau nas în nas cu ea! P ...

Da, cum ziceam în ziarul de ieri, încep să mă duc la ea, la umbra cea Albă de pe linia orizontului, adică din punctul meu de vedere! Ies repede din sat, mai ales că aici, cum am mărturisit de atâtea ori, toate casele sunt la marginea satului, iar drumu-i aşa de mic încât nu am nici o posibilitate să ies la drumul mare! Câinii lui moş Fluture se dau la mine, aşa, ca şi cum ar vrea să mă oprească din intenţii şi din gânduri nepotrivite cu ce urmează! Îi bulgăresc şi-i oc ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"la stânga, la dreapta, lăuntru şi-afarăpământul se strâmbă, pământul se-ndoaieşi curge şi curge şi piere întruna:doamne, ce limpede – ce apă de ploaie (!)se surpă, se sfarmă, se duce la valecu tot cu nădejde, cu tot cu iubire –ce-adâncă-i tăcerea, ce naltă-i plecareacu-această-ntâmplare-n neant şi psaltire (!)şi ce-ntunecime-i în pântece plinecu bune şi rele, păgâne şi sfinte –doar fulgere brazde-n zigza ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Ţii minte dansul mut al întâlniriipe calea care duce într-o doară?! –era tangou, sau vals, nici nu mai ştiu –şi eu credeam că duce până-n gară!Şi ce volute-n dârdora-ntâmplăriine desenau portaluri spre uitare –era frumos, foarte frumos era –chiar auzeam „drum bun” la fiecare!Şi că plecăm cu trenul tocmai undenu vine seara să te risipească –dar auzeam şi râsuri şi plânsoridinspre-adâncimea cea dumnezeias ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Moto:"au făcut copiii noştri dinţi/ muşcă din bunici şi din părinţimuşcă din văzduh şi din pământ/ muşcă şi din morţii din mormânt"                                                                               (Tudor Gheorghe)am încercat frumos... am încercatcu vorbă rară, blândă şi înceată,să vindec rana liniştii din jur,să-i bandaje ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"cât mai trăieşti să nu mă maifaci fir de iarbă pentru caiştii caii pasc foarte uşorpasc mult şi bine până morpână mor ei până mor eufără să afle dumnezeune-au dat la toate şi la toţipatru picioare, patru roţin-am să te mai cât mai trăiescîn visul tatălui cerescfac frunză verde fir mohorsă saturi caii până morpână mor ei şi până cândva să rămână pe pământstingându-se încet uşordoar umbra mea şi u ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou"de dimineaţă până seara/ caut femei prin LABIRINTfemei cu coapse de aramă/ femei cu coapse de argintşi nu găsesc nici o fărâmă/ una măcar aşa de leacde mic dejun măcar o babă/ chiar dac-ar fi baba novacziua şi noaptea fără milă/ caut cu patimă şi sârgfemei cu sângele în clocot/ şi cu hap/sânii daţi în pârgcu lumânarea cu lanterna/ cu micul lux de licuricipoate găsesc una de cruce/ să facem s� ...

Într-o dimineaţă de primăvară foarte târzie (şi amestecată cu o dimineaţă de toamnă foarte devreme) mă aflu-n marş pedestru şi andante pe strada Culturii. Merg voios şi sigur spre Nicăieri, acesta fiind un domn care mi-a vârât Corbul lui Poe în Cutia cu Mistere din capătul gâtului, adică Acolo, adică Unde nimeni nu ştie ce (nu) se petrece Totdeauna şi Niciodată. Merg la dumnealui, poate-l conving să-mi scoată pasărea demonică din umplutura cutiei, deoarece cobea mă ...