(pentru cititoarea Maria Dumitriu - Respect!) Spune-mi, dacă eşti acolo: se aude, se-nţelege cum se-mpiedică plecarea de sfârşitul unui vis, cum această stare-n taină e din ce în ce mai rece şi cum bate-n ceasuri totul, ce am zis şi nu am zis despre mine, despre tine... şi mă-ntreabă despre…

!aşa am crezut întotdeauna: trebuie să existe Cinevacare merită cel mai frumos poem scris vreodată,care aşteaptă o lacrimă sintactică şi morfologică:un fel de iubire desenată pe nisip sau pe zăpadă!!aşa am crezut întotdeauna: Cineva trebuie să înţeleagăde unde începe cercul, când se ştie că nu are sfârşit,unde se sfârşeşte cercul,…

numai astfel (n)-a fost, şi (n)-a fost în zadar:eu şi numărul prim, tu şi numărul par -eu nu am ce să-mpart, şi tu ai ce-mpărţi:tu - și ziuă la noapte... tu - şi noapte la zi -eu - la „unu”, la „eu”, şi apoi la „nimic” -ştii, de fapt, altceva…

(!) stă peste tot, întruna, în viaţă şi în moarte,în inimă, în lacrămi, aproape şi departe,în gheaţă, în mişcare, în spaţiu şi în timp -e-un substantiv liturgic, n-ai cum să-l dai la schimb,nimica, niciodată, nu-i poate ţine locul,şi arde, şi-ntreţine, dar poate stinge focul,ţine pământu-n braţe, frumos şi vertical,stârneşte viu-n…

(!) ne-am întâlnit în inima pădurii -mânca o căprioară şi plângea -era-ntuneric, foarte întuneric:ne/drept, sălbatic, de(n)s, de catifea (!)(!) şi s-auzea doar pulsul veşnicieiprin horpăiala lupului flămând,şi - printre ramuri - steaua căprioareistingându-se aproape de pământ (!)(!) [ce lup hulpav - parcă-i poetul cares-aude şi acum în depărtare]!(!) e gata…

Minciuna se-ntrevede, se-aude pe supt mască: e gata să ucidă, e gata (şi) să nască lumini devastatoare, sinistru inocent, galactic/hohot sacru, vrăjmaş, indiferent! E-un fel de rafinare prin gând, prin amăgeală: o (s)punere-n tăcere, o trâmbă triumfală... zei hedonişti, slugi tâmpe fac pâine şi fac circ: spectacol gratis, dâră de…

!stai liniştită... este-aici... nu pleacă,s-aude cum gândeşte lângă tine,te smulge din greşeală, din păcatşi din strânsoarea zilelor puţine!!te podideşte plânsul, ţi se parecă nu-i, că viaţa-i soră cu minciuna;vrei să-l atingi, dar este nevăzut;vrei să-l auzi, dar tace totdeauna!!adu-ţi aminte: când ai vrut murire,şi nu a fost, n-a fost o…

!sunt chiar la geamul marelui secret -şi strig, şi bat, mă trece râsul-plânsul,n-aud... nu vrea... şi eu încep a credecă nimeni şi nimica nu-i într-însul!!cred c-am visat şi că visez mereuce văd şi ce (nu)-mi pare că (nu) estedin visul visătorului cel mare:primul venit (ne/vrednic) în poveste!!nu pot şi nu…

!tocmai la nordul sufletului meu/ e-un fel ne/bun de linişte şi pace,şi mă aşteapt-un fel de dumnezeu/ cu milă şi iertare, să mă-mpacecu ce mai arde, încă, sau s-a stins,/ cu ce se poate, cu ce nu se poatepricepe cum că-ntruna-i dinadins/ cu mâna-ntinsă-n spre upanişade,cu ochii duşi să-ntâmpine lumina/…

!raza a rămas pe retină, orbită. frigul a tras zăvoarele peste vulturul pi. walkiriile toarnă ne/tristeţe în pocale. nu se mai face noapte. nu se mai face zi!   !sunt înger în flăcări. din spatele cerului, parcă mă priviţi cu ochii mei, parcă zburaţi cu aripile mele, voi, vinovaţilor de…

descreşte viaţa, contra/viaţa creşte/ - e timpul şi e vremea să vă spun:eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ cu lacrimi, poezie şi tutun! chiar se aude cum se povesteşte:/ ducă-se naibii!... un nebun sărac! -eu v-am iubit pe toţi, dumnezeieşte,/ pe răi şi buni, pe cei cu mâţa-n sac! ce-adânc…

(!) când am ajuns, eu nu veneam de undeva -mai altfel spus, cred că veneam de nicăierişi întrebam: eu sunt ceva? sunt alt ceva?şi (te)-auzeam frumos: eşti omul fără ieri (!)(!) eu cred acuma că atunci nici nu veneam -eram aici (din totdeauna) un ascuns,să fiu hrănire la candori, s-arunc…