Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
EVANGHELIE şi LEGE (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 Octombrie 2020
Nea Mihai (era să zic nea Ion) îşi drege glasul şi începe de unde a rămas: "Cum spuneam adineaori, Ion mă ia-n Râpa Fasolei, cam la amiaza zilei dinaintea nopţii de plecare. Ajungem destul de repede, deşi nu-i grabă, iar satul Adam e aproape de astă pădure. Umbra măreţiei şi…
EVANGHELIE şi LEGE (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 26 Octombrie 2020
"Eu... nu sunt Ion. Eu sunt el, fratele geamăn, Mihai. Ion a plecat în lume. Nu ştiu dacă în lumea asta ori în lumea de apoi, dar a juruit (cu mâna pe Carte) că nu se mai întoarce. N-a plecat ca din moară, fără să-mi zică de ce nu mai…
EVANGHELIE şi LEGE (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 24 Octombrie 2020
Pădurarul mă priveşte niţel, ca şi cum mi-ar ghici, ca şi cum mi-ar auzi, ca şi cum mi-ar citi gândurile cuvintelor/cuvintele gândurilor din viitor. Parc-ar vrea şi el să stea-n încă nescrisele-mi caligrafii autumnale. Parcă vrea să-mi spună să continui. Şi, ca să mă năucească într-adevăr, chiar mă roagă: "Ionică,…
EVANGHELIE şi LEGE (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 23 Octombrie 2020
Nea Ion Dumbă abia mă vede şi abia-mi răspunde la salut, aşa-i de ocupat cu paza pădurii. Că-i pădurea Statului, nu a celor care-or s-o taie pe toată, mai târziu, cam peste jumate de secol, s-o facă foc la grătarul cu femur de cinteză şi pectoral de cuc, dar şi…
EVANGHELIE şi LEGE (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 22 Octombrie 2020
"Te duci la pădurăreasă, femeia pădurarului Ion Croitoru, zis Ion Dumbă! Te duci să aduci un bon de lemne! La ea te duci! Pentru că el nu-i acasă! Umblă prin codru şi păzeşte copacii! Îi numără, îi adună, îi scade...! Mă rog, treaba lui! Când ajungi, dai bună ziua la…
Teroristul Cotidian
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 Octombrie 2020
În ultimii treizeci şi unu de ani, de când s-a dat dezlegare la Panaramă, adică de când grecoaica răpănoasă, ţaţa Democraţia, a început să-şi zvârle urdorile şi alte produse ORL în spaţiul aerian, terestru şi naval românesc, a apărut un tip de "om nou", nemaivăzut, nemaiauzit şi nemaipomenit pe abscisele…
Două Stupizenii
Scris de Ion Zimbru Marți, 20 Octombrie 2020
Deseori - prin satelit sau prin autobuz, prin urlare sau prin şoptire, ori pe stradă, ori pe scară, oricum şi oriunde şi oricând vrea fiecare - mi se pune cea mai stupidă întrebare de la facerea lumii spre-ncoace: Ce (mai) faci? Cum vedeţi, cel care moare de nerăbdare să afle…
SUB LUMINA LUNII
Scris de Ion Zimbru Luni, 19 Octombrie 2020
În fiecare noapte de Aprilie spre Mai, când filomela-i numai des/cântare şi minune-n văzduhul şi-n verdele amirosind a paşti, a blajini şi-a nălţare, şi când cele taine vii cată-n sihle şi-n vâlcele să întâlnească taine moarte, mă duc în spatele casei părinteşti, în fundul grădinii, lângă cel gard din cătină…
Mala/diva din magazin (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 17 Octombrie 2020
Bâţâitoarea cu prudenţă alimentară împinsă la extrema cealaltă, îmbrăcată ca o paiaţă şi iute-n limba-i plină cu pleonasme, truisme, cacofonii şi alte bazaconii înalt căpietoare, înfiptă ca un cui în talpă când te grăbeşti să nu scapi trenul, îşi smulge telefonul din poşeta mare cât o frunzuliţă de trifoi, şi-l…
Mala/diva din magazin (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 16 Octombrie 2020
Pe uşa magazinului alimentar dă buzna un prototip cu sexul opus. Opus... nu pentru pian şi orchestră, ori pentru vioară şi contrabas, ori pentru solz de crocodil şi ocarină, ori pentru ţambal şi fanfară, ori pentru ciocănitoare şi drâmbă...ci pentru doi flecari afumaţi, pierzători de viaţă pe lângă cele rafturi…
TICĂLOSUL (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 15 Octombrie 2020
N-a citit nici "Moara cu noroc", dar nici "Păcală", măcar! Nici "Capra cu trei iezi"! Nici "Iedul cu trei capre"! N-a auzit de "Frumoasa din pădurea adormită", de "Pădurea din frumoasa adormită"! Nici "Te voi iubi până la sfârşitul patului" nu i-a trezit vreun interes! Cică n-are timp să citească!…
TICĂLOSUL (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 14 Octombrie 2020
Urăşte preoţii. Îi urăşte foarte mult. Îi urăşte şi-i blestemă. Şi-i înjură. Şi-i bârfeşte. Şi zvârle-nspre dânşii cu blasfemie. Cu noroi zvârle. Cu injurii de tot felul. Îi insultă-n gura mare. Pe stradă. În magazine. În autobuz. Să afle şi să ştie toată lumea că-i un duşman feroce al bisericii…
FALSIFICATOAREA
Scris de Ion Zimbru Marți, 13 Octombrie 2020
Oare cum arată Singurătatea reală? Ce fel de chip şi ce fel de suflet o fi având? Şi cum, oare, arată un Singur real? Desigur, despre Singurătatea fantastică, romantică, abstractă, absurdă au scris mii şi mii de filozofi, s-au pronunţat mii şi mii de înţelepţi, mii şi mii de poeţi.…
Ea Este!
Scris de Ion Zimbru Luni, 12 Octombrie 2020
Trebuie s-o cunoşti pe această femeie. Chiar acum este vremea şi timpul. Nu mai poţi aştepta, chiar dacă te afli exact între minus şi plus Infinit... şi chiar dacă ţi se pare că nu-i nici o grabă n-acest sens. Alţii (şi)-au văzut de mult femeile lor. Fiecare şi-a văzut-o pe…
CONTRA/INFORMAŢII
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 Octombrie 2020
Vecina-mi cea de taină stă la parter şi poate/ vedea mereu ce mişcă prin faţă şi prin spate!.../ E genă militară, pândeşte mult şi lent,/ e naltă, gravă, lungă şi sublocotenent! Mă ţine în rezervă, aşa... la o adică,/ să-i onorez comanda încet şi fără frică:// târâş, culcat, la dreapta,…
Cinci Operaţii pe Valea Zimbrului
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 Octombrie 2020
Monolog de Cal: "Aici, lângă regiunea Marilor Grajduri, când vremea era mai populară şi ţăranii fiilor noştri/voştri învăţau Mioriţa pe dinăuntru şi pe dinafară, ronţăiam zăbala pusă la timp, de mă găseau lupii şi Luna pe Arii din Opera Pâinii. Apoi, fără nici o milă, mi s-au furat potcoavele şi…
4 Octombrie 2014
Scris de Ion Zimbru Joi, 08 Octombrie 2020
Se duce încolo. Merge încet. Şi eu tot încolo mă duc. Avem acelaşi drum. Şi cam aceeaşi vârstă. Poartă haine ieftine, croite clasic. Dar curate. Ca şi mine. Şi pantofi naturali, bine văcsuiţi. Nu bocanci de terorist. Pe cap nu are nici fes şi nici glugă de călău. Nici şapcă…
Sigur că da! Nu? Sigur că nu! Da?
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 Octombrie 2020
Sigur că da!... Culcat pe spate, în lanul de grâu, paiele mi se par că sunt înalte până la cer. Văd ciocârliile urcându-se şi cântând... şi coborând în braţele tăcerii şi în cuiburile pline cu triluri viitoare. Şi uite ce miros de splendoare şi pâine în verdele trecător spre galben…
Două Cărţi
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Octombrie 2020
Cu şase luni înainte de plecare, începe să se pregătească de drum. Şi nu se pregăteşte oricum. Cu paşi înceţi şi mărunţi, puţin aplecat spre obrazul fin al cărării, merge la poartă, stă, se întoarce şi se uită la faţa casei pe care a lutuit-o cu mâinile mamei şi cu…
Am venit, am văzut...şi n-am învins
Scris de Ion Zimbru Luni, 05 Octombrie 2020
De la secunda naşterii şi până la secunda morţii, fără să (nu)-i ştim rostul şi fără să (nu)-i vedem capetele păguboase, repetăm întrebarea mereu: "ce (mai) faci?"...Desigur, de fiecare dată, invariabil, căutăm alt răspuns, deşi răspunsul primit e cel aşteptat, cel potrivit. Invariabil, de fiecare dată, alte păsări ne dor,…
Examen de Admitere...la Toamnă
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 03 Octombrie 2020
Scumpa mea Toamnă, să ştii că am primit scrisoarea ta! Este foarte frumoasă şi foarte tristă! Şi, pentru că nu vreau să-ţi pierzi încrederea în cuvântul meu, mă grăbesc să-ţi răspund!...Însă, înainte de replică, transcriu mesajul tău, să-l citească şi doamna mea – o femeie devastatoare prin simplitate şi curăţenie…
Amintiri de/spre Mama (XX)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 02 Octombrie 2020
Şi mi se pare că mama a uitat să-mi spună ce voia să-mi spună ieri, când mă întreba dacă sunt atent! Şi mi se pare că o văd venind tocmai dinspre Nazareth, cu o Steauă-n pestelcă! Şi mi se pare că trece pe la Bibliotecă şi vorbeşte cu nenea bibliotecarul!…
Amintiri de/spre Mama (XIX)
Scris de Ion Zimbru Joi, 01 Octombrie 2020
Sunt în capăt de "Lacuri". Pe culmea zării, cum zic localnicii. Şi o văd pe mama. Nu-i mama. E Duminica noastră cea de toate zilele. Ea-i Duminica noastră fără sfârşit. Ea ne face Duminică în fiecare zi şi ne dă la toţi, ca şi cum câte o turtă coaptă pe…
Amintiri de/spre Mama (XVIII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 30 Septembrie 2020
Ieşirea din satul bunicii spre cătunul meu se află pe-un drum cotit în vârf de pantă, străjuit de muri şi măceşi, de cătină şi tot soiul de scaieţi. Cam trei sute de fluturi pe secundă distanţă am până începe cărarea şerpuitoare spre Valea Zimbrului. Merg destul de încet. De ce…
