Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Mai cu Dumitriţa (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 13 Noiembrie 2018
Sunt de acord cu Dumitriţa. Putem începe oricând. Putem aştepta Luna. Putem şi fără Lună. Putem începe chiar aici, afară, pe prispa asta cu flori pe margini, crescute din seminţe aduse de vânt din grădina şi din ograda cu petunii, păpădie, troscot, holeră, brusturi şi hrean. Dacă se întunecă, nu-i…
Mai cu Dumitriţa (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 12 Noiembrie 2018
Pun palma streaşină la ochi şi mă uit pe coasta cu Adam. Dincoace de zarea cu monastire şi codru secular, pe o pantă dulceagă, văd un morman de paie peste pereţi albaştri şi un gard cotit, cu nuiele orizontale, strâmbe. Asta-i casa în care mă voi dezlănţui cu Dumitriţa, la…
Mai cu Dumitriţa (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 Noiembrie 2018
Mă trezesc năucit de visul cu Dumitriţa. Îmi vine să cred că n-am visat, ci a fost real. Cum, adică, dumitriţe în Mai? Dacă în satul cu monastire şi cu făcătoare de minuni pe pereţi a venit toamna, însă eu n-am habar? Dacă eu chiar am fost, în noaptea asta,…
Mai cu Marmeladă (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 Noiembrie 2018
Am să mă duc la Dumitriţa, la Adam, mâine seară. Mai ales că şi vecinul m-a îndemnat. Mă pregătesc în toată noaptea asta. Mă pregătesc şi mâine dimineaţă...şi trebuie să mă descurc. Trebuie să mă şi odihnesc. Doar n-am să mă duc făcut praf, ostenit de gânduri controversate şi de…
Mai cu Marmeladă (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 08 Noiembrie 2018
Marmeladă gâlgâie de sperie turtureaua din tei. Asta chiar zice ultimul tur!...şi-şi ia tălpăşiţa pe linia aeriană Zimbru-Adam. De parcă ar şti unde trebuie să mă duc. De parcă ar fi citit biletul de la Dumitriţa. Şi nu numai turtureaua dispare, ci şi vrăbiile din salcâmi, şi pupăza, şi rândunelele…
Mai cu Marmeladă (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 Noiembrie 2018
E Mai. Cam zece Mai. Cam vineri. Cam pe la ora de vecernie. Stau prin odaia de naştere. Naşterea mea. Stau şi citesc poezii de dragoste. Şi scriu poezii de dragoste. Aud clopotul chemării la slujba de seară. Aud vorbă deasă şi lungă pe drum. Mă uit pe geam, printre…
Sigur că da! Nu? (XI)
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Noiembrie 2018
În autobuz. Dimineaţă. Douăzeci de minute peste ora şase. În vehiculul friguros şi mirosind a ostil sunt vreo câţiva călători. Ca şi cum n-ar mai fi nici un loc liber, un domn bine, chiar foarte bine, urcă din Ţiglina şi se aşează exact lângă mine. Mă rog, e dreptul dumnealui…
Sigur că da! Nu? (X)
Scris de Ion Zimbru Luni, 05 Noiembrie 2018
Printre tomberoane cu gunoi şi printre gunoaie zvârlite la întâmplare, la douăzeci de metri spre vest de Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, un amărât al tranziţiei şi al grijii partidelor şi statului nostru face foc. Face foc să se încălzească. Are destul combustibil în jur. Indiferent la ce se mai…
Sigur că da! Nu? ((IX)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 03 Noiembrie 2018
Sunt în cimitir. În marele dormitor omenesc, cum zic optimiştii, cei care îşi aşteaptă (cu nerăbdare) viaţa de apoi. Sunt în cimitirul Eternitatea, cel aflat pe bulevardul George Coşbuc. Mai mare dragul să mergi ori să stai pe Coşbuc şi să reciţi până dai colţul spre viaţa de după moarte:…
Sigur că da! Nu? (VIII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 02 Noiembrie 2018
Sigur că da! nu-i nimic!...şi ce dacă o secătură mă claxonează pe trotuar? şi ce dacă altă secătură se dă deşteaptă ne/conformistă în staţia de autobuz şi se bâţâie-n bocancii tip broscoi şi trânteşte flegme-n gardul aproape viu şi rânjeşte la mine cu o satisfacţie pe care numai americanii zblehuiaţi…
Sigur că da! Nu? (VII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 01 Noiembrie 2018
A fost odată un sărac mare. Mare tare. Niciun sărac (dintre toţi săracii lumii) nu mai era ca el. Desigur, se înţelege bine, lumea acestui sărac era foarte mică. Mică tare. Nici o lume (dintre toate lumile lumii) nu mai era ca ea. Această lume, unde a fost odată un…
Sigur că da! Nu? (VI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 31 Octombrie 2018
Sunt într-un automobil, pe şoseaua Galaţi-Bârlad, cea mai proastă şi rea şi necăjită şi strâmbă şosea din istoria modernă a cestui meleag minunat, însă uitat de căprarii contemporani. Şoferul este foarte atent la drum. În aceste condiţii precare este riscant să fii distrat la volan. Poţi să rămâi fără roţi,…
Sigur că da! Nu? (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 30 Octombrie 2018
Sâmbătă, exact la douăsprezece ore şi treisprezece minute, mă aflu pe un trotuar. Acest trotuar stă regulamentar în cartierul Ţiglina 17, pe partea dreaptă, cum te duci spre Nordul Moldovei de Sud. Stă cuminte şi trece prin faţa magazinului patronat de simpaticul Nicolae Cristea, şi prin apropiere de Biserica parohului…
Sigur că da! Nu? (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 29 Octombrie 2018
Noaptea se îngână cu ziua. Întunericul ronţăie conturul luminii. E aproape frig. Nesimţit şi galben, un tramvai trece huruind pe paralelele silenţioase, chipurile. Probabil, constructorii n-au mai avut destul silenţios şi au pus zgomotos cu carul. Că tare se mai pricep nişte dumnealor la batjocorit şi la distrus liniştea lăsată…
Sigur că da! Nu? (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 27 Octombrie 2018
Iată, mă aflu în autobuzul acesta. În autobuzul acesta nu citeşte nimeni. Iată, un călător bea rachiu. Iată, alt călător bea vin. Iată, un alt călător vorbeşte tare. Iată, călătorul care bea rachiu îi dă şi celui care bea vin. Iată, călătorul care bea vin îi dă şi celui care…
Sigur că da! Nu? (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 26 Octombrie 2018
Demult, sora mea, Dimineaţa, a trecut de amiază. A trecut aşa, fără să mai spună cuiva, fără să se laude, fără să ceară ceva la schimb sau drept plată şi răsplată pentru această izbândă. A trecut de amiază, dar nu-şi numără dimineţile niciodată. Şi numai eu pot să-i spun, dacă…
Sigur că da! Nu? (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 25 Octombrie 2018
Tocmai atunci...stau sub trandafir şi mi se pare că (mă) gândesc la Nimic. Stau sub trandafir şi mi se pare că (mă) gândesc la Tot. Sub trandafirul sălbatic. Sălbatic, dar blând. Mai blând ca un om sălbatic. Mai blând ca un om domestic. Trandafirul stă la marginea pădurii. Pădurea stă…
Departe de Urât (II)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 24 Octombrie 2018
Toate-s descuiate, deschise, desferecate...însă nimeni nu se apropie de trecutul timpului prezent, de prezentul timpului trecut...nimeni nu vrea să priceapă că Viaţa-i Unică numai şi numai departe de Urât!...Sigur că da! Cum să priceapă...când fiecare dintre aceştia nu vrea numai o viaţă, nu vrea viaţă unică? Aceştia vor să trăiască…
Departe de Urât (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 23 Octombrie 2018
Nu aud nici o bătaie în uşă. Nu aud nici o bătaie în geam. Nu aud nici o bătaie în poartă. Nu aud nici o bătaie nicăieri. Şi, totuşi, mi se pare că mă pândeşte cineva, ceva. Am senzaţia că mă caută cineva, ceva, dar nu are curaj să bată,…
Cerere de Osândă (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 Octombrie 2018
Sigur că da! Când am ajuns la apă, nu numai că a izbucnit ca o lumină în întuneric, ori ca un întuneric în lumină, dar s-a şi auzit un fel de plâns care a umplut ograda şi grădina şi văzduhul şi mirarea celor făcători de fântâni! Chiar şi Luna, imediat,…
Cerere de Osândă (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Octombrie 2018
Să-mi fie ruşine! Cer iertare! Prezint scuze! Aştept pedeapsă! De ce? Foarte simplu: nu ţi-am mai scris de multă vreme! De multă vreme n-am mai scufundat condeiu-n călimară, n-am mai aşternut două cuvinte pe hârtia docilă şi răbdătoare. Şi albă. De fapt, dacă aş fi vrut cu tot dinadinsul, aş…
Arcadia Rarişte
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 Octombrie 2018
N-o mai văd, însă mi-o aduc aminte din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai clar. N-o mai aud, însă îmi stăruie vocea-i liniştitoare în jur. În prima clipă a lipsei sale am crezut că a plecat oleacă, dar acest oleacă a început să mi se…
Prezentul Timpului Trecut
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Octombrie 2018
Acesta pleacă tocmai din capătul Acum(ului) de Acum. Pleacă şi se duce in/decent, in/existent, i/real şi i/mediat tocmai în capătul Acum(ului) de Atunci. Pleacă plin de orgolii, plin de emoţii, plin de patimi. Combustia desfăşurării se află în Gândul (şi visul) de Dinaintea capătului Acesta, dar şi de Dinaintea şi…
Trecutul Timpului Prezent
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Octombrie 2018
Acesta pleacă tocmai din capătul Acum(ului) de Atunci. Şi vine in/decent şi in/existent şi i/real şi i/mediat tocmai în capătul Acum(ului) de Acum. Vine fără orgolii, fără emoţii, fără patimi. Combustia desfăşurării se află în Gândul (şi visul) de Dinainte şi de După. Adică de Dinainte şi de După capătul…
