Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
MARIA (X)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 05 Iunie 2019
Maria-mi şopteşte că-i ostenită de atâta viaţă, de atâta nuntă, de atâta supărare, de atâta timp şi de atâta vreme...şi că vrea să se hodinească! Să se hodinească! Dacă-i nevoie, pot să-i şi des/cânt de leagăn şi de legănare! Dacă trebuie, pot s-o leagăn pe picioare! Dacă trebuie, pot să-i…
MARIA (IX)
Scris de Ion Zimbru Marți, 04 Iunie 2019
Încet-încet, nemaipomenit de încet, începe să se vadă şi să se audă cum se lasă seara următoare! Seara de duminică, adicătelea! Maria, încă în rochie de nuntă, se uită la mine şi-mi spune că vrea să se îmbrace în rochia „civilă”! Şi zice, ca şi cum n-aş şti, că trebuie…
MARIA (VIII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 03 Iunie 2019
Tăcere lungă. O oră. Două ore. Trei ore. Apoi, ca şi cum toate au un capăt de început, dar şi de sfârşit, Maria-şi continuă destăinuirea: „Mârlanul nu a stat nici măcar la dezgătirea miresei, aşa de zor îi era să dispară cu banii! Şi toată lumea de la nuntă m-a…
MARIA (VII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 01 Iunie 2019
Da... întorc privirea, mă întorc pe tot... nu, n-am năluciri... e Maria, e mireasa! E mireasa nunţii care s-a auzit şi nu se mai aude! E încă în rochia de nuntă! Oare ce caută la ora asta, pe urmele mele, în inima cestei păduri? Oare de ce nu-i în „civil”?…
MARIA (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 31 Mai 2019
Dumnezeule... tu chiar mi-ai luat noaptea de sub tălpi, din ochi, din suflet şi din gând! Tu chiar ai început să faci dimineaţă! Întunericul se crapă! Se crapă de ziuă, cum zic oamenii zilelor şi nopţilor din totdeauna! Se crapă de lumină în inima pădurii! Dar inima nu se opreşte!…
MARIA (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 30 Mai 2019
Da... se apropie adâncul pădurii!... Sau poate eu mă apropii de adâncul pădurii!... Sau poate nimic nu se apropie, ci toate-s astfel tocmai de Atunci! Tocmai din Totdeauna! Şi mie doar mi se pare! Doar am şi nutresc senzaţia netă a ne/mărginirii! Doar simt atracţia irezistibilă a necunoscutului! Doar doresc…
MARIA (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 29 Mai 2019
Din spate, cam dinspre sud-estul Basarabiei, răsare Luna plină şi rotundă ca o mirare! Pădurea mă întâmpină cu măreţia liniştită a lui Mihail Sadoveanu, a lui Ion Mutelcă, a lui Vasile Cherpedin, a lui Mihail Şolohov, a lui Iisus Christos, a lui Alecu Spulber... şi alţi şi alţi eroi ai…
MARIA (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 28 Mai 2019
După jumătate de oră de mers prin grâu, abia sunt la jumătatea distanţei dintre şosea şi pădure! Aşa-i de buclată cărăruia! Faptul că merg, merg şi iar merg... şi parcă nu mai ajung, îmi strecoară-n suflet un fel de stranie senzaţie a inutilităţii, chiar dacă-i frumoasă şi atrăgătoare această cotrobăială…
MARIA (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 27 Mai 2019
De la şosea până la marginea pădurii, cărarea trece prin lanul de grâu. Doamne, ce strâmbă-i cărarea asta! E cotită mult de tot! Oare de ce nu-i dreaptă? Oare ce-o fi fost în mintea celui care a croit-o primul, celor care au bătătorit-o apoi? De ce n-au făcut-o perpendiculară pe…
MARIA (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 25 Mai 2019
Mâine-i sâmbătă! Şi-i nuntă-n sat! Şi am să trec şi eu pe-acolo! Doar am să trec! N-am timp să stau mai mult! Doar aşa, să văd vro câteva fete-n horă şi-n sârbă! Doar aşa, s-o văd pe Maria cum îi stă-n rochie de mireasă! Şi să-l văd şi pe mire…
Văduva Albă
Scris de Ion Zimbru Vineri, 24 Mai 2019
Da...nu a fost nici o eroare de diagnoză, nici o păcăleală medicală, nici o glumă a vrunui mărunt la suflet şi gând: superba doamnă Clementina Bizara, avea inimă de piatră! Din marmoră neagră, adică! Desigur, s-au crucit medicii şi criminaliştii, s-au crucit toţi locuitorii de pe stradela Plantelor, s-au crucit…
Ileana şi Lupul
Scris de Ion Zimbru Joi, 23 Mai 2019
A-nnebunit Ileana de pe coastă! Stă pe coastă de când bărbatu-său a crăpat de rachiu, de când cele cinci odrasle au părăsit-o, de când casa i-a luat foc de la un chiştoc de ţigară! Stă pe coasta mioritică a cătunului Zimbru, exact în partea de nord a Moldovei de sud!…
Marea Panaramă Tragică din Decembrie 1989
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 22 Mai 2019
Imediat...după ce a fost declanşată Marea Panaramă Tragică din Decembrie ’89...mă poartă picioarele tremurând de frică pe strada Caragiale. Cum să nu-mi fie teamă când, iată, un descreierat îşi umblă Dacia cu 150 de kilometri/oră, pe capota din faţă a vehiculului purtând tabloul lui Ceauşescu în flăcări? Cum să nu…
Două Găuri
Scris de Ion Zimbru Marți, 21 Mai 2019
Am treabă cu el. Importantă. Vreau să-mi dea două găuri. Dar nu poate. Cică-i ocupat. Se duce la mort. La un mort masculin. Care s-a stins aşa, pur şi simplu, de moarte bună. N-a suferit deloc. Mai degrabă l-a durut viaţa. Viaţa tuturor din jur l-a durut. Că pentru ei…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XVII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Mai 2019
Harta nesimţirii în oraşul Galaţi ţine exact de la intrare până la ieşire, exact de la est la vest şi de la sud la nord! Adeseori, depăşeşte aceste limite, fiindcă cel născut să fie mitocan îşi cară gunoaiele/resturile/dărâmăturile în afară! Şi ştiţi foarte bine acest adevăr! Nu există nici un…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XVI)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 18 Mai 2019
Ieri, pe la şapte ceasuri şi jumate, mă îndeamnă Scaraoschi (ăsta-i prim consilier al doamnei Talpa Iadului) să folosesc autobuzul care serveşte traseul 9! Şi doar ştiam că această oră-i de vârf! De vârf... şi îndesat, nu glumă! În autobuz - mare aglomeraţie amestecată cu putoare de usturoi, holercă, sudoare…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XV)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 17 Mai 2019
Iată, e duminică! Mai sunt câteva minute şi trebuie să înceapă Utrenia! Enoriaşii se adună cu smerenie, cu veşminte curate, cu atitudine sobră, cu tot respectul pe care-l nutresc pentru Credinţă! Fiecare se străduieşte să nu fie supărat, să-şi lase acasă şi afară toate grijile, toate necazurile, toată ura şi…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XIV)
Scris de Ion Zimbru Joi, 16 Mai 2019
Ascultăm cântarea preotului până la capăt! Parcă suntem mai liniştiţi! Şi când să ieşim pe poarta bisericii, unu şi una hlizesc de parcă s-ar afla la nu ştiu care discotecă umplută cu smintiţi! Ambii sunt din generaţia capitalisto-democrată! Sunt îmbrăcaţi ca două sorcove! Se vede că le place la nebunie…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XIII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 15 Mai 2019
Sigur că da! Şi moş Costică Prăpăd are dreptate! Că prăpădenie se cheamă ceea ce se vede, ceea ce se aude, se întreţine şi se aplaudă în mod "conştient"! Nu se poate să nu ţi se facă scârbă când Grandomania şi Prostia afişată/ urlată sfârtecă Văzduhul şi împarte Minciuna la…
La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XII)
Scris de Ion Zimbru Marți, 14 Mai 2019
Da, sigur că da! Foarte interesantă şi destul de înspăimântătoare Glosa/Glosarea lui moş Ion Mutelcă! Aşa-i! PĂMÂNTUL e pe ducă! Şi cine să-l salveze când Prostia conduce/comandă în toate Casele Albe, în toate Casele Verzi, Crem/line şi Roşii şi Negre şi Pătrate şi Rotunde? Cine să aibă Grijă de biata…
La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (XI)
Scris de Ion Zimbru Luni, 13 Mai 2019
Costică Prăpăd stă cu mâinile în cruce, la piept! Vasile Cherpedin stă cu mâinile în cruce, la spate! Vor să articuleze măcar o glasnică, dar parcă Ceva le-a luat deprinderea de a vorbi! Eu îl rog pe moş Mutelcă să se comporte! Să continuie, dacă mai are, adicătelea! Fireşte, vechiul…
La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (X)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 11 Mai 2019
Moş Mutelcă îşi drege glasul nşi continuă Astfel: "PĂMÂNTULE – Lut pentru Oale,/ Ulcioare şi Străchini din care mai beau, mai mănâncă Ţăranii/ tăi Sfinţi, dar Puţini, cât să-i numeri la preţ de o Zi şi o Noapte – / eu chiar te aştept pe-o Cărare când şmecheri cocliţi trec…
La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (IX)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 10 Mai 2019
Sigur că da! Satira a III-a! A lui Mihai Eminescu! Domnul Mihai Eminescu! El a zis „mama ei de nemernicie românească!” El a zis „tu-i neamul nevoii!”...El a scris „zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă!”...El mi-a stabilit că „ai noştri tineri”...Convivul meu, moş Mutelcă, începe să ne povestească! Uite-aşa! Iacătă,…
La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (VIII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 09 Mai 2019
Auzindu-mă cât de mult şi cât de tare tac, bibicul Ion Mutelcă mai comandă un rând...şi zâmbeşte protocolar! Pe uşa cârciumii se iveşte Vasile Cherpedin şi cu Costică Prăpăd, doi amici străvechi de-ai convivului meu! Ne salută caragialian şi se aşează la masa noastră netă! Cică au „picat” întâmplător, dar…
