Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Amintiri de/spre Mama (IX)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 19 Septembrie 2020
"La toamnă, după ce nu mai dă lapte, o duc la iarmaroc şi-o fac parale. Nu mai face nici doi bani. Poate scot măcar de-un rachiu!"...Nu, nu-mi pot smulge vorbele astea din urechi! Vorbele astea mă cotrobăiesc peste tot, prin toată dimensiunea anatomiei mele precare, prin toată alcătuirea mea parcă…
Amintiri de/spre Mama (VIII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 18 Septembrie 2020
Da, iese mama din casă...cu o carte-n mână. Şi eu, naivul, mă bucuram că am să aud clinchet de monede, zornăit de bănuţi pentru film!...Însă, fir-ar să fie de "însă", nici de data asta n-am noroc! Iar am să mă smiorcăi şi iar am să mă înfurii prin dosul gardului,…
Amintiri de/spre Mama (VII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 17 Septembrie 2020
Intru-n ogradă şi trântesc mohorul lângă iesle. Şi nu cred că i-i de-ajuns celei dreptunghiulare cu lapte. Mă mai duc o dată. Mă mai întorc o dată. Gata, nu mă mai duc...poate să-i crape bârdanul de foame! M-am săturat! O să vină mama de la prăşit răsărită, o să vadă…
Amintiri de/spre Mama (VI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 16 Septembrie 2020
O tulesc, sigur că da! Că, altfel, primesc sfărmări de la mama! Educative! Vorba aia: dacă educaţie nu e, nimic nu e! Nimic, nimic! Nici mulţumire, nici respect, nici credinţă, nici smerenie, nici onoare! Să calc pe cuvântul mamei? nici gând, nici vis! d-apoi vorbă, d-apoi faptă! Aici şi acum,…
Amintiri de/spre Mama (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Septembrie 2020
Şi tai, şi tai...că s-a făcut mohorul. Se face şi păpuşoiul. Că-i bine semănat şi-i bine prăşit. Mohoru-i rar, dar înalt. Şi lăsat special să crească. Fiindcă are o grămadă de animale nea Gică Mihai. Adun mohor din tarlaua lui, nu dintr-a noastră. A noastră n-are nici un fir de…
Amintiri de/spre Mama (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 14 Septembrie 2020
Nu-i mai bine să stau pe malul sau pe fundul Râpii celei Mari? Pe malul prăpăstiei, cu ochii spre teiul uriaş din Dealul Ciorii, pot descoperi multe, mult mai multe decât în cărţile lui Costică Boza, cred. Pot să descopăr, de pildă, că dealul se "lasă" încet-încet, însă nu găsesc…
Amintiri de/spre Mama (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 12 Septembrie 2020
N-am de ales. Nu pot să-i spun mamei că n-am chef. E sâmbătă. Mă duc să aduc mohor la vacă. Pentru că mâine se face duminică... şi n-are cine s-o pască. Stă acasă, la iesle, legată, cu tot cu viţel. Legat. Şi el. Să nu mai golească vaca. Iar eu…
Amintiri de/spre Mama (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 11 Septembrie 2020
Da... nu eşti nici prea mic pentru a nu înţelege ce vreau să-ţi spun, însă nu eşti nici prea mare pentru a te face că ştii tot şi că nu-ţi mai trebuie nimic! Ai vroit o dată, pe „Lacuri”, la prăşit păpuşoi, să te smiorcăi şi să suspini cum că-i…
Amintiri de/spre Mama (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 10 Septembrie 2020
Ascultă aici! Îţi spun o singură dată, iar tu trebuie să asculţi şi să înţelegi pentru totdeauna! Nu bat clopotul şi toaca în zadar! Eşti atent? După cum te uiţi la mine, cred că eşti! Să te ferească Dumnezeu, dacă ţi-i gândul pe nu ştiu unde! De fapt, după ce…
O florăreasă şi un taximetrist (III)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 09 Septembrie 2020
"Bibicule, de ce nu cuplezi contorul de afişare a costului călătoriei?" - îi spun "zmeului" de la volanul taximetrului. Ilustrul/lustruitul şofer se face că nu mă aude. Îl mai întreb o dată. Întoarce nişte ochi congestionaţi spre alcătuirea mea cu floare, de mă-nfioară. Dar nu scoate nici o vocală. Doar…
O florăreasă şi un taximetrist (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 08 Septembrie 2020
Da, nu urlu ca nenea lupu' din inima şi din pântecul pădurii, fiindcă tare-mi place să caut cu lumânarea. Ce să caut cu lumânarea, dacă-i soarele-n amiază? Caut un din ăla, cum îi spune (?) un din ăla, de care căuta bădia Diogene, cu lampa aprinsă, prin agora ateniană (!)…
O florăreasă şi un taximetrist (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 07 Septembrie 2020
Mă grăbesc. Nu mă grăbesc tare-tare...dar, oricum, nu-mi pot permite nici o clipită s-o lălăiesc. E ziua de naştere a prietenului meu şi trebuie, musai, să fiu acolo. "Acolo" e un loc pentru prezentat salutări şi felicitări şi tot ce se (mai) poate/cuvine la o aniversare. Cum spun cu două…
Exerciţii de Ad/Mirare (IV)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 05 Septembrie 2020
Parol, volumul „debutez pentru ultima oară” reprezintă una dintre cele mai fastuoase intrări în Imperiul Poeziei! Pe fiecare pagină sunt aşezate – în stil personal – sintagme sublime, bijuterii care încântă şi descântă! Iată una dintre acestea la pagina 64, numită „Artă românească”: „Mineri cântau din os de antracit/ Ion…
Exerciţii de Ad/Mirare (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 04 Septembrie 2020
Da! Sigur că da! Poetul Dan Manole se află în Continuu Flagrant! Nici o şansă nu ai pentru ca să-l prinzi fără doamna/domnişoara Poesis în buzunare, în suflet, în Cutia Craniană (Comitetul Central, Casa de Cultură). Adicătelea, amintindu-mi de Carl Sandburg, „poetul/scriitorul este un animal marin, care se târăşte pe…
Exerciţii de Ad/Mirare (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 03 Septembrie 2020
„Să-i căutăm pe-urmaşii celor care/ Poeţii au ucis cu mâna lor,/ Cu pale de sclipiri strălucitoare,/ Cu ochiul ager şi necruţător.// Să le cărăm pe bucă, pe osânză/ Biciul de lacrimi cu asprimea sării/ Din ochiul rău, să le-ngropăm în rânză/ Electrocardiograma disperării.// Şi dreptul la cuvinte să le spargem/…
Exerciţii de Ad/Mirare (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 02 Septembrie 2020
După Iaşi (Capitala Culturală a României) oraşul Galaţi a fost primul în Sensul şi în Direcţia descoperirii, înfăşurării, desfăşurării şi cetirii Poeziei ca Specie a Genului Liric, dar şi ca Operaţie cu Simboluri, ca Translaţie de Tâlcuri, ca mod şi loc şi timp al Delicateţii, ca anvergură a Semnificatului şi…
Amintiri din Podul Palmei (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 01 Septembrie 2020
Cum să nu mă duc? Abia aştept să se facă mâine! Niciodată n-am dat la o parte vorbele lui tata! Nici pe cele din real şi nici pe cele din vis! Cum să nu mă duc să văd fata care vrea să poarte irisuri manuscrise? Sigur că da! Deja-i seară,…
Amintiri din Podul Palmei (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 31 August 2020
Da, sunt pe şerpuitoarea şi misterioasa cărăruie ducătoare spre gară. Şi, cum ziceam în episodul III al întâmplării, mai am numai un pas... numai oleacă mai am până la marginea ei. A fetei pe care vreau s-o cunosc, pe care am visat-o astă-noapte şi care m-a rugat să-i scriu pe…
Amintiri din Podul Palmei (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 29 August 2020
Gata, un pas... numai un pas mă desparte de splendoarea cu irisuri căprui, îndreptaţi spre asfinţit! Mi se pare că-n clipa asta n-o să mai am timp să mă pregătesc pentru întâlnire/ descoperire! Mi se pare că nu sunt suficient de pregătit (şi gătit) să întâmpin/ suport imprevizibilul, chiar dacă…
Amintiri din Podul Palmei (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 August 2020
Fiindcă trebuie să plec la gară, să prind trenul de şase şi cinci, spre Galaţi! De asta mă trezesc! Şi ce vis cu fata pe marginea cărării, cu fata care mă roagă să-i scriu pe ochi despre linia vieţii şi despre linia iubirii!... Sigur că da! Mă trezesc şi plec!…
Amintiri din Podul Palmei (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 27 August 2020
Am cunoscut-o pe marginea cărării spre gară. Era într-o dimineaţă, la ora când înrourarea încă mai păstrează acordurile ostenite ale privighetoarei, când aceste rotunduri de apă sfinţită cu bătaia lunii îmi arată-n oglindele lor cum ţăranii pământului se duc să îngrijească pământul ţăranilor, cum "fiecare început ascunde o continuare"... [bine…
Maria şi Deşertăciunea
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 August 2020
Bocetul se stinge. Maria se aprinde. Sau aşa mi se pare mie. Nu, nu mi se pare. Fiindcă n-o mai văd în carne şi oase, cel puţin. Văd numai o lumină. O lumină în forma ei. O lumină cu margini de Marie. Cu inimă de Marie. Cu suflet de Marie.…
Maria şi Bocetul
Scris de Ion Zimbru Marți, 25 August 2020
Da... începem trecerea, Marea Trecere. Eu trec pe partea cealaltă cu tot cu partea asta. Ea trece pe partea asta cu tot cu partea cealaltă. Cu tot cu vaci şi cu tot cu viţei. Cu tot cu cer şi cu tot cu pământ. Cu tot cu duh şi cu tot…
Maria şi Trecerea
Scris de Ion Zimbru Luni, 24 August 2020
După ploaia asta zdravănă, mulţumită fetei de pe partea cealaltă a şoselei dintre raionul Bereşti şi cătunul Zimbru, iată, prin ochii mei şi ai ei trec şi se petrec o grămadă de care. Şiruri lungi şi nesfârşite de care. Care mai de care dintre care mai pline şi mai goale…
