Petrolul - Oțelul, deplasare dificilă pentru gălăţeni în startul returului

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) ce frumoasă-i nedreptatea/ cărăruilor prin grâucând săgeţile cu pene/ vântură văz/duh de Mai,când cicoarea strigă macii/ somnoroşi, la vorbă-n şoaptă,când ies cântecuri din ouă,/ când plecarea intră-n cai (!) (!) cea plecare fără şauă,/ cea plecare fără frâu,fără timp, fără nuiauă,/ fără ţintă, fără loc,cea plecare-n dorul lelei,/ printre volburi, să te chemeşi să te aştepte-n capăt/ răsăr ...

Nu aud nici o bătaie în uşă. Nu aud nici o bătaie în geam. Nu aud nici o bătaie în poartă. Nu aud nici o bătaie nicăieri. Şi, totuşi, mi se pare că mă pândeşte cineva, ceva. Am senzaţia netă că mă caută cineva, ceva, dar nu are curaj să bată, să strige, să intre fără să aud, fără să văd, fără să ştiu, aşa, samavolnic. Şi ce dacă nu văd, nu ştiu, nu aud, nu sunt anunţat? Nu-i bine să deschid totul, chiar dacă mă voi convinge că doar mi s-a părut? Ce ...

Sigur că da! Când am ajuns la apă, nu numai că a izbucnit ca o lumină în întuneric, ori ca un întuneric în lumină, dar s-a şi auzit un fel de plâns care a umplut ograda şi grădina şi văzduhul şi mirarea celor făcători de fântâni! Chiar şi Luna, imediat, s-a făcut plină, uite-aşa, să nu se scalde goală, pentru prima oară, în limpedele triumfător şi răcoros! Şi făcătorii de fântâni au cinstit sfârşitul celei mai frumoase munci din lume, dar şi începutul ape ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto: "Bună fie-ţi dimineaţa, doamna mea din Dealul Drept!.../ Io-s pe Dealul Strâmb şi caut Zarea Ciutei, şi aştept,/ poate vine de Oriunde, poate vine de Oricând,/ vremea Timpului şi timpul Vremii moarelor de vânt!" (Iolanda Cremene)   (!) am să plec şi-am să mă duc/ unde coarnele de plug stau zvârlite prin unghere.../ Nimenea nu le mai cere, nimeni nu le suie-n care,/ nu le pleacă la arare, hăt, pe Ciuta, hăt, pe Cio ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto: ”rămân aici, rămân să vreau să mai/ refuz plecare în secunda vamă,   să bandajez fractura piciorului de plai/ și să iubesc sirene de alarmă”                                                                                 (Iolanda Cremene) (!) am fost la schit...să (mai) cer(ş)esc ceva –[privighetoarea cea mă priveghea,cel cuc (pe ...

Să-mi fie ruşine obrazului! Cer iertare! Prezint scuze! Aştept pedeapsă! De ce toate acestea? Foarte simplu: nu ţi-am mai scris de multă vreme! De foarte multă vreme n-am mai scufundat condeiu-n călimară, n-am mai aşternut vreo două cuvinte pe coala de hârtie docilă şi răbdătoare. Şi albă. De fapt, dacă aş fi vrut cu tot dinadinsul, aş fi putut să-ţi scriu şi pe o coală neagră. Cu cretă albă pe o coală neagră aş fi putut să-ţi scriu, dacă n-ar fi fost sfânta Le ...

Din colecția "Cele mai frumoase elegii rămase tablou" Motto:"deschide tot, deschide tot!/ nimic să nu rămână-nchis!.../ râvnesc, adulmec şi aştept/ tot ce ai zis şi-ai interzis!" (Iolanda Cremene) (!) de unde vii?!...tocmai de-acolo viişi-ajungi mereu, ajungi fără să mergi.nu zici nimic, se vede numai umbranumelui tău, de parcă nişte vergivibrează n-întuneric şi-n neantşi-n rostogolul dezmierdat drept sfânt,silabisindu-şi sinea şi răbdareapentru cei trişti ai morilor ...

N-o mai văd, însă mi-o aduc aminte din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai clar. N-o mai aud, însă îmi stăruie vocea-i liniştitoare în jur. În prima clipă a lipsei sale am crezut că a plecat oleacă, dar acest oleacă a început să mi se pară definitiv. Apoi, în următoarea clipă, ideea dispariţiei însoţite de o spaimă implacabilă şi-a făcut loc în ungherele sufletului meu stoic, amăgit şi pălit pentru pururi de candoarea pe care Copilăria mi-a dăruit-o în/din ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) cică se duce să seducă şi s-aducă la începuturi ce s-a dus!... ce a rămas, din ce a fost, im/pur în pururi?... Stradivarius, cică e viu şi dă-(n) acorduri... ceas de ceas (!)   (!) cică-i sătul de lutieri fără ureche şi care pun lemn de vioare-n limbi de foc, apoi (cu lene-n carotide şi-n aorte) cică-s maeştri... dar n-au timp, şi n-au noroc (!)   (!) cică-ntr-o seară... (la un fel de-aceeaşi Cină)... s-au st ...

Acesta pleacă tocmai din capătul Acum(ului) de Acum. Pleacă şi se duce in/decent, in/existent, i/real şi i/mediat tocmai în capătul Acum(ului) de Atunci. Pleacă plin de orgolii, plin de emoţii, plin de patimi. Combustia desfăşurării se află în Gândul (şi visul) de Dinaintea capătului Acesta, dar şi de Dinaintea şi de După capătul Acela. Invers, adică. După capătul de Acum este Dinainte, şi Dinaintea capătului de Atunci este După. Aşa, să se vadă limpede că aceste c ...