Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 10 Octombrie 2013
Primele săptămâni de recluziune în Siberia îl conving pe badea Ion că nu-i nici o şansă de scăpare din ceastă "libertate" cu zăpezi enorme şi friguri năucitoare. Unde să fugi când geru-i de minus cincizeci de grade? Când foamea te transformă în umbră? Cui să te plângi când alde Alioşa…
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 09 Octombrie 2013
Nişte slugi superioare şi gradate îl mobilizează pe badea Ion Manole să lupte (alături de germanii lui Hitler) împotriva Marelui Război de Apărare a Patriei. Slugile-s la bunul plac şi la ordinul mareşalului Antonescu. De partea cealaltă, tovarăşul Stalin taie şi spânzură, nu ocoleşte nimic, nici măcar pe cei nevinovaţi…
Brighidele cu extaz şi scorţofele cu smântână (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 08 Octombrie 2013
Sigur că da!...Cum spuneam, la întâlnirile pensionarilor în diferite locaţii oficiale, se mai găseşte câte unul cu capul gol şi cu buzunarul plin, care strică fluturi cu lopata, sfărâmă licurici, hăcuieşte libelule, ademeneşte şi terorizează irisuri de păpădie...(pe scurt, în cinci cuvinte, îşi suflă mucii în fasole (cum zice românul…
Brighidele cu extaz şi scorţofele cu smântână (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 07 Octombrie 2013
Pe bună dreptate, după cum comentează puţinii deştepţi ai Pământului, copacii şi pensionarii constituie ultima linie de apărare şi de salvare a Liniştii şi a Respectului aflat, vezi bine, pe cale de dispariţie. Nu-i cazul să repetăm ce s-a întâmplat şi se întâmplă cu pădurile, ce a fost în stare…
O arie pentru inima pădurii din sudul Moldovei de nord (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 05 Octombrie 2013
Ea, dansatoarea de lângă aripile vântului, poartă suflet de vioară în trup de trestie. Cu o privire atentă şi ascuţită, de Argus, realizezi că seamănă leit cu Isadora Duncan, splendoarea care i-a mâncat zilele şi nopţile lui Serghei Esenin. El, dansatorul de lângă aceleaşi aripi, poartă suflet de mesteacăn în…
O arie pentru inima pădurii din sudul Moldovei de nord (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 04 Octombrie 2013
Cum te duci încolo, în jos, dinspre marele Nord al Moldovei de Sud, cam pe unde crezi că stă locul unde nu se întâmplă nimic, drumul/şoseaua face la dreapta. Întrebare posibilă: ce face drumul la dreapta? Răspuns sigur: la dreapta, drumul coteşte. Coteşte aproape brusc, n-are vreme de pierdut cu…
Lucrare de control la sapă şi carte, la aproape şi departe
Scris de Ion Zimbru Joi, 03 Octombrie 2013
Nu-i aproape. Ţi se pare departe? Ţi se pare sau nu ţi se pare, dar poţi fi sigur că tocmai acolo trebuie să ajungem. N-avem încotro. Şi, chiar dacă am avea încotro, loc mai sigur decât acesta nu există nicăieri. Nu am auzit să existe vreun loc mai sigur decât…
Horo/scopul scuză mijloacele artistice şi figurile de stil
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 02 Octombrie 2013
M-a "uscat" ploaia asta. Până la os. Stau în mijlocul ei şi mă rog să nu se oprească. Fiindcă, vorba aia, dacă ploaie nu e...Nu-i aşa? Mocofanii stau în faţa garajelor, clocotiţi şi întunecaţi de rachiuri, şi suduie ploaia. O suduie în ordine alfabetică, mult, cu duşmănie demnă de cauze…
Am venit să-ţi spun că am să vin mai devreme (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 01 Octombrie 2013
Da, sigur că da! am să mă duc şi la mama!... Chiar şi tata zice, nu să-mi răspundă şi să-şi exprime acordul în legătură cu intenţia mea, ci să-şi arate regretul că el nu se poate duce, merge greu, din ce în ce mai greu: da, sigur că da, du-te…
Am venit să-ţi spun că am să vin mai devreme (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 30 Septembrie 2013
Când am ajuns în ograda cu troscot şi tei, tata se uita la cer. Sigur, credea că de acolo vine drumul/cărarea spre casă, spre acasă. Se uita fără vorbă, cu ochii mai albaştri decât cerul la care se uita. Chiar mă vedeam în ochii lui cum mă apropii de el,…
Eu, când nu vreau să nu mănânc pere, mănânc mere
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 28 Septembrie 2013
Eu, când vreau să mănânc pere, nu mă ating de mere nici să mă rogi, nici să mă pici cu ceară. Nici măcar mere interzise nu poftesc, deşi sunt mult mai tentante, da? Eu, când vreau să mănânc pere, şi n-am, încerc să caut undeva, cât mai aproape de locul…
Mezelic din flecăreală asortată şi interjecţii cu mentă
Scris de Ion Zimbru Vineri, 27 Septembrie 2013
Două cocoane se năpustesc pe scară, mai-mai să culce autobuzul şi să belească pozele cu fotbalişti. Se năpustesc şi-şi distribuie ochii în toată încăperea, poate află scaune goale. Şi află chiar unde sunt câte două scaune faţă în faţă, pe stânga urâtului de tablă. Mare bucurie şi mare izbândă şi…
Alertă de gradul zero: casă de cultură, nu casă de piatră!
Scris de Ion Zimbru Joi, 26 Septembrie 2013
Dragul meu prieten, nu mai încape nici o vorbă, nici o îndoială şi nici o amânare: curând, cred că începe. Ce, "cred", sunt sigur! Cred şi sunt sigur că eşti pregătit (şi tu) pentru această importantă începere. Eu, chiar astăzi, mi-am comandat costum de mire, mai ales că niciodată nu…
Teroare şi balamuc lângă Spitalul Judeţean (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 25 Septembrie 2013
Să scap de zgomotul insuportabil, produs de nesimţiţi, pentru "distracţie", lângă Spitalul Judeţean, plec de acasă. N-am chef să-mi crape mura chiar acum, în această toamnă frumoasă, dar violată şi ferfeniţită de nişte alde măscărici bolnavi de alergie la bibliotecă. Plec de acasă, mă duc la ziar, mă duc oriunde,…
Teroare şi balamuc lângă Spitalul Judeţean (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 24 Septembrie 2013
Duminică, 15 Septembrie, descreieraţii şi măscăricii dislocaţi cu scule şi şmecherii devastatoare pe trista esplanadă a oraşului, n-au nici un gând să respecte ora de începere a destrăbălării. Imediat după centrul amiezii, cu o nesimţire demnă de Cartea Recordurilor, aceşti ipochimeni plămădiţi în eprubete pornesc aiuritoarele digitale şi-şi reglează apucăturile.…
Teroare şi balamuc lângă Spitalul Judeţean (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 23 Septembrie 2013
Stai să vezi ce discuţii am avut, de fiecare dată, cu Secţia 3 Poliţie, dar şi cu "ofiţerii de securitate" din Primărie! Stai să vezi ce fantasmagorii îmi furnizează aceşti plătiţi din bani publici ca să asigure liniştea şi ordinea acestui public plătitor! Stai să vezi până unde merge batjocura,…
Teroare şi balamuc lângă Spitalul Judeţean (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 21 Septembrie 2013
De ani de zile, aproape în fiecare sfârşit de săptămână, spaţiul deschis dintre Spitalul judeţean, Palatul Sporturilor şi Micro 17-18 se umple cu cele mai fioroase "spectacole" pentru condiţia omului normal. Cu acordul şi semnătura şi complicitatea Primăriei, pe acest loc vin tot felul de săriţi de pe fix, tot…
N-am iubit-o niciodată pe Maria Magdalena
Scris de Ion Zimbru Vineri, 20 Septembrie 2013
Ieşiţi din găuri şi din beznă, fugiţi de sub sutana popii şi de sub vorbele năimiţilor mincinoşi, abandonaţi smerenia în faţa chipurilor cioplite, nu vă mai pierdeţi vremea cu tot felul de "spirale" şi "trimişi ai cerului", nu vă mai lăsaţi trăiţi de timp, nu mai întoarceţi spatele la cărţile…
Lucrare de control la crimă şi pedeapsă printre brusturi şi tei
Scris de Ion Zimbru Joi, 19 Septembrie 2013
Întotdeauna am considerat şi am crezut că ştiu foarte bine cum aşteaptă mama pe Drumul Copilăriei să mă vadă venind acolo. Mama vorbeşte cu tata despre nesimţirea mea, fiindcă am rărit cam des paşii până acasă. Tata ascultă şi tace. Şi nici nu fumează. Asta mai zic şi eu răbdare.…
Patru soldaţi şi o scrisoare pentru domnul colonel Oarecare
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 18 Septembrie 2013
Nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte când l-am întâlnit pe soldatul Bacovia şi că eraţi şi dumneavoastră acolo, domnule colonel Oarecare. Dacă vă mai amintiţi, eu râdeam homeric şi gândeam cam aşa, v-am mai spus-o: de la facerea lumii până la vânzătoarea de lozuri, în afară de poezie, nu…
Cântă în flăcări şi arde frumos pentru sufletul meu adormit
Scris de Ion Zimbru Marți, 17 Septembrie 2013
Sigur că da! Nu ştiu pe unde, nu ştiu când şi nu ştiu cum intrase în odaie, printre cele banale şi multe şi simple substantive mărunte. Şi cânta. Nu cânta foarte tare, dar nici foarte încet. Cânta foarte clar. Cânta de sfărâma liniştea sufletului meu adormit, dar şi liniştea sufletului…
Femeia unu, femeia doi... şi nişte muncitori de treabă (III)
Scris de Ion Zimbru Luni, 16 Septembrie 2013
Fata, adică femeia 2, ce să zică? Dă din cap/uşor în sus şi-n jos, în semn de aprobare. Ar da şi din mâini, da-s ocupate cu zarzavaturi. Iată-le, se opresc. Să se hodinească, cică. Se opresc din mers, nu din turuit. Femeia 2 începe direct cu luna de "mere": "Eu,…
Femeia unu, femeia doi... şi nişte muncitori de treabă (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 14 Septembrie 2013
Femeia 1, cam gâfâind supt povara sarcinii leguminoase şi într-un stil vecin cu delirul verbal, povesteşte cu lux de amănunte cum i s-a pregătit, cum i s-a declanşat, cum i-a evoluat şi cum i s-a operat o boală în aprilie, anul acesta: "Fato, s-auzi şi să nu crezi prin ce-am…
Femeia unu, femeia doi... şi nişte muncitori de treabă (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 13 Septembrie 2013
Strada pe care merg (înainte de a scrie acest text) nu-i lungă. E aproape scurtă şi-şi trăieşte amarul între Traian şi Coşbuc. Şi-i alcătuită dintr-un şanţ lat şi adânc pe mijloc. Pe marginile sale, mormanele de pământ suie şi coboară câte o cărăruie strâmtă şi periculoasă ca serpentina de alambic.…
