Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Aroganţa şi prostia liftierelor de la Spitalul Judeţean (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 03 Septembrie 2013
Mi-i de foarte scurtă durată bucuria de a crede că mă pot sui cu liftul la etajul şapte. Doamna driver al cutiei ostile de cărat ne/norociţi sare mai abitir decât o panteră, întinde mâinile (ca nişte ciomege) spre alcătuirea mea hâţânată din încheieturi şi se răsteşte de parcă aş fi…
Lângă liniştea fântânilor cu gura în jos
Scris de Ion Zimbru Luni, 02 Septembrie 2013
Şi doar am spus întotdeauna, dar nimeni nu m-a crezut niciodată: nu-mi pare rău că mi se pare prea lungă lipsa îndurării, mai ales că eu sunt vinovat, mai ales că, în asemenea condiţii, regretul este un mare păcat, cum zicea mama! şi, desigur, Dumnezeu mi-a dat de toate, să…
Aroganţa şi prostia liftierelor de la Spitalul Judeţean (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 31 August 2013
Dacă eşti bolnav "fără acte" şi vrei să urci în Spitalul Judeţean, intenţia îţi devine aventură, rişti chiar să ceri internarea, să fii în rând cu nesănătoşii. Pentru că, astfel, beneficiezi de o targă, de un cărucior, ţi se poate acorda o atenţie în plus. Dar, mai ales, ai şanse…
De la care capăt să încep, doamna mea?
Scris de Ion Zimbru Vineri, 30 August 2013
Şi doar am spus întotdeauna, dar nimeni nu m-a crezut niciodată: nu ştiu să am şi nu ştiu să păstrez nici o iubire! mi s-a dat cu vârf şi îndesat, cu asupra de măsură, cu nemiluita...însă nu stă la mine, fuge de mănâncă cerul şi pământul, fuge ca dracul de…
De o mie şi una de ori, înainte şi după toate (III)
Scris de Ion Zimbru Joi, 29 August 2013
Cum ar zice un medic, Morfologia şi Sintaxa Vindecării solicită de o mie şi una de ori pe zi, înainte şi după toate, o înlănţuire logică de atitudini şi evenimente im/previzibile, o sumă constantă de sinchiseli şi răbdări. Şi nu numai atât. Zâmbetul medicului lângă un pat de viaţă şi…
De o mie şi una de ori pe zi, înainte şi după toate (II)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 28 August 2013
Răspunde. N-am crezut, dar, uite, aud, răspunde. Chiar după primul apel. Aşa este, nu ştiu ce să-i spun. Ştiu ce mă doare, însă mi-a dispărut glasul. Parcă mi-au fugit cuvintele înainte de "la început a fost Cuvântul". Parcă simt că am să ratez amabilitatea care, iată, aşteaptă în partea cealaltă…
De o mie şi una de ori pe zi, înainte şi după toate (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 August 2013
Un strănut, o mişcare bruscă...şi, ce a fost latent, se dezlănţuie. Racila se trezeşte la "viaţă" şi începe să-şi facă de cap, adică să-mi doară picioarele. Nu mi le doare cumplit, dar sâcâitor. Nu le lasă să păşească normal, parcă bate cuie în femure, le hâţână, le hârcâie, le trece…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (XV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 26 August 2013
E aproape ora cinci, după amiază. Nea Măzăriche se pregăteşte să plece la vecernie. Foarte bine. Că şi eu vreau să mă duc, dar nu la biserică. Vreau să văd până unde ţine Calea Zimbrului. Cică nu mai durează mult şi se va numi Fundătura Zimbrului. Sau, dacă autorităţile ţin…
Scrisoare lui Măzăriche Prepeleac despre plecare ultimei sosiri (XIV)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 24 August 2013
Bărbatul de la răscrucea din ziarul de ieri nu-şi poate ascunde uimirea, dar şi spaima, când aude că zvârluga imediat viitoare mireasă are două miliarde şi cinci sute de milioane de ani. Nu ştie ce să-i răspundă, dar parcă nici nu are suficient curaj. Se uită cu mare atenţie la…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (XIII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 23 August 2013
Încet-încet, ca într-un film întors, nea Măzăriche îşi opreşte zâmbetul, se lipeşte de urechea mea şi mă întreabă dacă măcar am răsfoit "Moartea... ca explicaţie a vieţii", cartea care, zice el, va limpezi multe nebuloase, va şterge multe angoase, va demonstra că nu există buricul pământului pe nici un pământ…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (XII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 22 August 2013
<<O lasă pe mama lângă teiul doldora de cântece cu pene şi porneşte spre mine. Nu ştiu dacă rochia fără capăt vrea să ajungă, în sfârşit, la mine. Nu ştiu dacă nu cumva vrea să plece şi trebuie să treacă prin mine, pe lângă mine. Oricum, încep să tremur, nu-mi…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (XI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 August 2013
"Aş vrea să ştiu ce are de gând cu mine Sosirea asta în rochie fără sfârşit, dar mi-i ruşine s-o întreb, mi-i ruşine s-o trag de mânecă. Mi-i frică, mai bine zis. Mi-i frică, nu care cumva să se supere şi să plece, să asist (şi) la plecarea Sosirii, la…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (X)
Scris de Ion Zimbru Marți, 20 August 2013
Pe primele cinci-şase propoziţii le citesc în tăcere. Şi mă opresc. Mă uit la nea Prepeleac şi-l cercetez cu atenţie, cu încântare, cu invidie, cu orice preţ. El se face că nu mă vede ce fac. Reiau textul. De data asta, citesc să se audă până dincolo de Măzăriche, până…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (IX)
Scris de Ion Zimbru Luni, 19 August 2013
Şi nu numai să se declare învinsul duşmanilor săi, dar să şi respecte nişte principii care ţin de verticalitatea-i devenită proverb pe strada Zimbrului, în mahalaua sublim eternizată pe altarul literaturii de poetul Miron Radu Paraschivescu. Prepeleac nu-i habotnic, dar nici nu pune în ecuaţie şi nu zvârle în derizoriu…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (VIII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 17 August 2013
Cu scrierile sale, domnul Măzăriche-i "dat în 3,14", da-i dat şi în "pisica Penelopei", cu zice Nichita Stănescu, "antrenorul de îngeri" ai Poeziei Române. Mă face praf cu Sosirea rochiei/doamnei fără sfârşit. Mă face praf cu modul său de a se considera condamnat la remuşcare pe viaţă pentru uciderea cântecului…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (VII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 16 August 2013
Domnul Prepeleac mai aduce dulceaţă şi apă. Îmi promite că, mai încolo, o să aducă şi nişte vin. Îl cred ori nu-l cred, n-are importanţă. Eu citesc pe nerăsuflate. <<Şi ce, dacă nu încape în ogradă? Ce fel de Sosire-i aceea, care încape într-o palmă, într-o privire, într-o secundă, într-un…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (VI)
Scris de Ion Zimbru Joi, 15 August 2013
Mai iau oleacă de cireşe amare. Şi oleacă de apă. Mă bate gândul că citesc mărturisiri din altă lume, ale altei lumi. Scriitorul nu pare din altă lume, dar nici din lumea asta. Îl privesc exact în ochi. Şi mă văd pe mine. Cred că şi el se vede pe…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (V)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 14 August 2013
După ce citesc fragmentul publicat în ziarul de ieri, domnul Măzăriche mă îmbie la dulceaţă. Sigur, nu pot refuza. Aşa mi-a poruncit mama: să nu iau de unde nu merit, dar să nu refuz, dacă mi se dă. E bună dulceaţa. Cireşele sunt mici cum inimile copiilor la naştere. Ori,…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (IV)
Scris de Ion Zimbru Marți, 13 August 2013
Uite, chiar acum sunt la poarta domnului Prepeleac, pe strada Zimbrului, o stradă mititică şi tăcută, cu numai câteva case destul de arătoase, dar cu mult miau-miau şi ham-ham, doldora de cucurigu şi cotcodac! Uite, chiar acum bat în scândura simplă a porţii, şi chiar în clipa asta nea Măzăriche…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (III)Sigur că da, trebuie să-l caut pe nea Măzăriche, să-l caut şi să-l felicit şi s
Scris de Ion Zimbru Luni, 12 August 2013
Sigur că da, trebuie să-l caut pe nea Măzăriche şi să-l felicit pentru minunăţiile sale şi pentru perseverarea sa diabolică...Iată, îmi zic, un om care ştie rostul cernelii şi al peniţei între cer şi pământ!...Iată, îmi zic, un om care, în sfârşit, ştie să aştearnă acest lichid pe hârtie, cum…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 August 2013
Multe, foarte multe pagini are scrisoarea domnului Prepeleac. Şi nici una nu-i plictisitoare. Am spus, deşi este excesivă în naivităţi, rugămintea de a o publica mi se pare firească. Astăzi, este imposibil sau greu de aflat un asemenea om. Astăzi, instalaţiile "iubirii" fiind automatizate/automate, principiile/dimensiunile "apropierii" fiind studiate în laboratoarele…
Scrisoarea lui Măzăriche Prepeleac despre plecarea ultimei sosiri (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 August 2013
Domnul Măzăriche Prepeleac, un gălăţean şi un stimabil cititor împătimit al ziarului nostru, îmi trimite o misivă clasică, în caligrafie deosebită, cu cerneală...dar şi cu sufletul răvăşit, după cum veţi vedea în cuprins. Cred că distinsul corespondent se află într-o ananghie sentimentală unică, într-o suferinţă care-l controlează psihic, fiindcă altfel…
Noduri în papură şi zarzăre în mărul fără gutui (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 08 August 2013
Da, Niculino, vino cu bomfaierul, că nu se mai poate cu fotbalistul meu plin de cuburi şi pătrate musculare! Musculos şi deştept! Şi ce exprimare: deltoid la spate! pectoral la piept! femur la picior!...Hai, Niculino, ia-l din jurul meu, ia-l, că nu ştiu ce-i fac!...Zi, Niculino, cum să-l re/prezint mamei…
Noduri în papură şi zarzăre în mărul fără gutui (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 August 2013
Eu, Florentina Tutun, elevă în anul trei la liceul "Sfânta Maria", am spus că-i mai acord o şansă amicului meu? Am spus! Mi-a promis că citeşte codul manierelor elegante? Mi-a promis! A zis c-o să fie atent cu mine, mai atent chiar decât Nabucodonosor cu Semiramida? A zis! I-am jurat…
