Urmașii lui V.A. Urechia, oaspeți ai Ambasadei Albaniei în România

"Nu vă mai spun, stimabile Dovleac, despre sinistrele zgomote produse şi răspândite de colţarii scăpaţi de sub orice control. În pofida faptului că Poliţia vorbeşte, din când în când, despre subţierea bandelor care-şi fac veleatul şi obrăznicia pe unde vor muşchii lor, cartieriştii sunt peste tot, prin faţa magazinelor, prin jurul chioşcurilor, pe la scările blocurilor, prin ganguri, prin tot felul de locuri obscure şi mizere. Cu ce se ocupă? Se ştie foarte bine: beau a ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Motto: "ce frumos era/ aveam o oră a noastră/ plină cu apă și flori            stelele intrau una în cealaltă/ privighetorile în privighetori"                                                                          (Corneliu Antoniu)(!) nu pot veni... Astăzi mă duc la doamna Mâine,plec mai devreme, că-i târziu... şi vreau s-ajungla timp, fiindc� ...

"Pe lângă deja celebrul grătar şi celebra îndeletnicire cu mâncatul şi scuipatul seminţelor de răsărită, de bostan sau de crucea mă-sii, flexul a devenit simbol naţional. Nu-i cazul să vă descriu această sculă feroce, domnule Dovleac. De la pătrunderea acestui instrument criminal pe piaţă, lumea îl foloseşte într-o veselie, ca să mă exprim în tonul celor care taie cu el. Şi taie de rup pământul, rup blocurile, rup văzduhul, rup bruma de linişte rămasă de când ne ...

"Da, domnule pârcălab. Cine ne apără de zgomotele inutile, care sfărâmă cetatea? Ştiţi pe ce loc se află zgomotul la capitolul stres/teroare? Ştiţi ce părere au bolnavii şi medicii din Spitalul Judeţean despre dumneavoastră, cel care, în toţi anii, aprobă zgomotul din Triunghiul Tristeţii? Nu există anotimp în care tot felul de cretini inundă piaţeta şi vâră în sperieţi mii de oameni cu drept la linişte. Toţi cred că-i cutremur. Mulţi îşi fac cruce, văzând c� ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" vrei să-mi aduci Marie ?!... să ştii că am nevoie -tu ai cu mult mai multă decât oricine... ştiucă ţi-ai păstrat în suflet, de când i-ai dat lui Noesă-nnobileze Lada... atunci şi mai târziu!!!ştiu că încape multă în sufletul tău mare -dă-mi câtă vrei, am unde s-o ţin, chiar am un locde taină pentru toată Maria viitoarede când mi-a stat clepsidra şi roata la noroc!!!oleacă de Marie în fiecare noapte,oleacă de ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" aşa de dor mi-i, doamna mea.../ cum puiului de maică-sa,cum dor i-i cucului de cu.../ şi fluierului dor de flu...!aşa de dor mi-i doamna mea.../ cum vântului i-i dor de nea,cum dor i-i mirelui de mi.../ şi crizantemei dor de cri...!cum haimanalei dor de hai.../ chiar dacă n-are cal şi nai,să plece şi să cânte-aşa:/ mi-i dor de tine, doamna mea! aşa de dor mi-i, doamna mea.../ cum asfinţitului de stea,cum dor i-i doar lui ha ...

"Aşadar, domnule pârcălab, în scrisoarea de astăzi vreau să vă atenţionez în legătură cu parcarea automobilelor pe trotuar. Să vă atenţionez fiindcă dumneavoastră nu vedeţi, nu aveţi vreme, nu aveţi timp, nu aveţi interes, nu aveţi prerogative...şi nu mai ştiu ce nu mai aveţi. Nu aveţi deoarece nu vreţi să aveţi? Sau pentru că nu ştiţi să aveţi? Dacă răspunderea unui şef aşa de mare este limitată, de ce instituţiile pe care le aveţi sub talpă nu-şi fac t ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" uite: din punct de vedere al ochilor meiînvinşi de lumină pe deal şi pe vale –regina răsare apusă mereuşi vine pe prispă, să stăm la taclale !!!şi uite: din punct de vedere al ochilor eila fel de înalţi în lumină adâncă –sunt regele orb şi sărac şi închisîntr-o clipă murdară şi stearpă şi stâncă !!!şi stăm la taclale: ce faci? - zice ea.nu văd ce mai fac! - zic aşa - şi mi-i frică –ce fel de regină ...

Scrisorile/petiţiile lui Nae Chiftea către pârcălabul Dovleac sunt multe. Chiar foarte multe. Şi toate, absolut toate, au fost returnate la expeditor, cu menţiunea expresă pe plic: "nu avem vreme de Chiftea!". Bineînţeles, această menţiune poartă şi o semnătură, dar nu a administratorului aflat pe capra cetăţii, ci a unui mărunt funcţionar cu aere de barosan, a unui oarecare trepăduş agramat, care foloseşte „c” mic la intrare în Chiftea. Că şeful n-are timp să răsp ...

Nici copii nu mai are. Doi a avut. Gică, un băiat cu niscaiva glagore la tărtăcuţă în plus, care a câştigat o viză pentru America şi a plecat cu ea, să ajungă mare. Şi s-a făcut aşa de mare, încât n-a mai încăput în avion... şi nu s-a mai întors. Şi o fată, Miţa, mai netedă la cel din cap, care s-a dus în Roma să (se) re/nască. I-a spus o fostă colegă de şcoală primară că numai romanii sunt în stare de re/naştere, că doi deştepţi uriaşi, nenea Alighieri ...