Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) plouă... ce vreme frumoasă!/ gata, ies singur din casă -ceilalţi clevetesc la căldură,/ se uită pe geam şi înjură!ies singur din casă şi caut/ rămase ecouri de flautşi zvon de tăceri catedrale/ rămase pe urmele tale!plouă... şi tare îmi place/ s-ascult cirlilai prin băltoace,cum pune pe rănile noastre/ lai!lai!... şi globule albastre!şi tare îmi place aiurea/ să-mi strig şi să-mi caut secureape care-ntr-o sea ...
"Nu mai spun că mulţi mureau pe drum. Aproape în fiecare sat se află cel puţin câte un flăcău de-al nostru îngropat mai creştineşte decât camarazii rămaşi în urmă şi în uitare. Mergeam numai primăvara, numai vara şi numai toamna… şi numai când ne lăsau bubele din tălpi, vătămăturile din şale, nădejdile şi deznădejdile de prin sufletele aprinse ori stinse în amăgire şi dezamăgire… (o dată, într-un sat cam pe la o mie de kilometri distanţă de Siberia, cum ...
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Motto: "Nu mai durează mult şi vom vedea cât de puţin a durat!" (Ion Avram) Cred că-i bine să vii. Sunt de mult. Şi mi-i frig. Şi mi-i foame. Şi n-am nici măcar un covrig. Nici măcar - de la mese înalte - un rest. Ori un semn solidar de la şeful celest. Cred că-i bine să vii şi să faci până când miliarde ...
Nea Ion îşi ia un bob-zăbavă şi cată cu ochii spre răsărit. Oare de ce nu se uită spre Apus, dacă Răsăritul i-a sfărâmat tinereţea şi toate rezervele de viitor? Îmi vine să cred că nea Ion Manole priveşte "altfel" (cu alţi ochi şi în alte dimensiuni) locul supliciului său şi al multora dintre flăcăii tocmai de atunci. Sigur că da, nu?… Iată-l, adulmecă văzduhul Siberiei, parcă ar vrea să-l "tragă" pe tot în pieptu-i puţin, din ce în ce mai puţin! Iată-l, ...
Ne adunăm în jurul lui nea Ion şi-l ascultăm. El stă pe prispa din lut şi-şi aduce aminte. Prispa-i veche, dărăpănată. Cât timp a "stat" el în Siberia, nimeni nu s-a mai ocupat de cele trebuincioase ogrăzii. Prispa-i mâncată de vreme. Prin pământu-i spălat de ploi şi singurătate, ca un argument că fiinţa nu poate fi distrusă niciodată, se văd foarte multe buruieni, printre care şi paie de grâu în diferite faze ale creşterii, coacerii, căderii, uitării şi întoa ...
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) în satul cu duminici, una lângă alta,şi cu biserici care merg pe drum,şi cu izvoare de agheasmă,şi-n vatră cu tămâie-n loc de fum,cuvintele zic bună dimineaţa,zic bună ziua, zic bună seara,îşi scot pălăria în faţa şcolii,şi aşteaptă-n gară primăvara,şi aşteaptă iarna, vara, toamna,cu sufletul la gură, cum se spune,şi toate vin, şi toate se înalţă,însă nici unul, niciodată, nu apune (!)(!) în satu ...
Primele săptămâni de recluziune în Siberia îl conving pe badea Ion că nu-i nicio şansă de scăpare şi că doar o minune îl mai poate scoate din ceastă "libertate" cu zăpezi enorme şi friguri năucitoare. Unde să fugi când geru-i de minus cincizeci de grade? Când foamea te transformă în umbră? Cui să te plângi când alde Alioşa cu pufoaică şi căciulă şi pâslari şi mitralieră sunt gata oricând să te facă sită, numai să nu-ţi ia locul în "calitatea" pe care o ai ...
Motto:"eu n-am eternitatea mării/ ca să lovesc nepăsătoare ţărmul"(Carmelia Leonte)(!) şi vine să-mi bată la poartă şi vinesă-mi bată la uşă şi vine să-mi batăla geamuri uitarea în cuie şi pleacăsă n-o mai aud, să n-o văd niciodată (!)
(!) şi pleacă aseară şi pleacă acumaşi-mi lasă uitarea în cuie şi pleacădeparte, departe, departe, departe -şi mâine mai pleacă o dată... şi, dacă
i-o fi prea aproape aici şi acolo,e gata să plece continuu, undeeu n-am ...
Nişte slugi superioare şi gradate îl mobilizează pe badea Ion Manole să lupte (alături de germanii lui Hitler) împotriva Marelui Război de Apărare a Patriei. Slugile-s la bunul plac şi la ordinul mareşalului Antonescu. De partea cealaltă, tovarăşul Stalin taie şi spânzură, nu ocoleşte nimic, nici măcar pe cei nevinovaţi nu-i lasă în pace. Badea Ion pleacă din Rădeşti, de pe coasta-nclinată în jumate de unghi drept, aflată pe partea stângă a pârâului Trifa când pl ...
NEC PLUS ULTRA Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"(!) ce somn!... ce minune scoboară din vis/ şi-mi bate la poartă! şi dorm... şi mă-ntreb: oare cine-a închis/ şi cine mă iartă de cele păcate mai mari şi mai mici/ şi multe şi dese, cam câte au fost şi s-au dus de aici/ atâtea mirese (?) (!) mă duc să-i deschid şi s-o văd şi să-i cer/ sărutul din urmă: acel care-mi şterge tristeţea din cer/ şi jalea din turmă, fiindc-am lăsat-o acolo, atunci,/ cu ...
