Boala coşurilor de gunoi din Galaţi. Confortul urban, între modele vestice şi maniere estice

Decembrie. Iarnă grea, minunată, autentică, pentru toate sufletele sărace şi bogate, pentru toate buzunarele pline şi goale. Troienele-s cât casa ta, cât casa mea, cât casa lui. Toate-s încremenite sub alb. Chiar şi ciorile-s albe de atâta ninsoare, de atâta bucurie că-i ger şi că verişorii lor, corbii, se înmulţesc în linişte şi în voie. Nu circulă nimic. Doar fumul din sobe. Doar sângele-n carotide. Drumurile-s înfundate. Şi cele care duc, şi cele care vin. Şi cele ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) cred că (am să) scriucea mai frumoasă poezie din această lume:picioarele ei seamănă cu picioarele tale,sânii tăi seamănă cu sânii săi -parcă-s două dihănii superbe, fără nume -ochii săi negri sunt ochii tăi negri,mâinile voastre sprijină cerulsă nu cadă nici peste buni şi nici peste răi (!)(!) cred că (am să) scriucea mai frumoasă poezie din această viaţă:am zăpadă, am ţărână, am nuia de alun,am cer ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Zmeul - suflet pietruit,/ minte neagră şi vicleană -se-mbrâncea cu Făt-Frumos,/ pentr-o gură de Ileană!Pentru nişte sâni hapsâni,/ pentr-un trup de păpădie,Zmeul terorist sta-n tei/ şi-o pândea, lacom, ce scrieFătului viteaz şi scump/ şi zănatic: scrisorelecu chemări şi rugăminţi,/ vorbe dulci şi lacrimi grele!Amândoi - naivi imberbi,/ hâţ încolo, hâţ încoace -au dat pacea la război/ şi-au trimis războiu-n ...

Cum scriam în "Viaţa liberă" de ieri, Ileana lasă două lacrimi pe pragul porţii... şi plecăm mai departe, spre gară, cu tot alaiul şi cu tot I/Realul din lume! Care alai? Toate cuvintele scrise şi vorbite în cincisprezece ani de aşteptare şi râvnă! Toate cuvintele văzute şi auzite printre ne/muritoare! Toate cuvintele în des/trămare până acolo unde vântul rostogoleşte norii, până acolo unde se ascund fluturii când plouă, până acolo unde fata duce atâtea coroane de ...

Ca şi cum ar şti că am ajuns după o aşteptare de cincisprezece ani, că sunt şi stau lângă ea cu mâinile întinse şi chemătoare, fata care face/împleteşte coroane din flori nemuritoare începe să se trezească şi să-mi vadă verdele crud şi ud al ochilor pironiţi pe alcătuirea-i diafană. Se trezeşte şi-mi zice "mă cheamă Ileana, îţi mulţumesc foarte mult pentru că ai venit!"... Apoi, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, fata din grâu continuă coroana de azi. Mai ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Mor cuvintele -chiar şi cuvintele care s-au ţinut de cuvânt,care s-au suit în cărţi,cât mai departe (?) ori cât mai aproape (?)de cer şi de pământ!Mor cuvintele -cu toată vrednicia şi cu toată lamura mor,cu tot dinadinsul şi farmecul mor,cu toată diferenţa (şi cu toată împăciuirea)dintre urc şi cobor!Mor cuvintele -chiar şi cele din şirul principal de cuvinte,mai ales cele din linia întâia,din tranşeele care nu mai ...

Şi uite aşa-i desenez pe rotula stângă: "În inima pădurii de salcâmi/ stătea cu fruntea pe genunchi/ ca o eternă aşteptare"//... Şi uite aşa-i desenez pe rotula dreaptă: "Am să mă duc la tine tocmai atunci/ să înţeleg şi eu ce înseamnă/ şi cât de frumoasă e noaptea picioarelor lungi"//... Şi uite aşa-i desenez pe gleznele-i şi pe pulpele-i para/fine: "Vine Marele Somn! vrei şi tu să te culci?/ vrei şi tu să adormi lângă sufletul meu?/ să visezi cum că eşti dre ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) bună fie-ţi dimineaţa,/ doamna mea cu ochi adâncitocmai dincolo de unde,/ tocmai dincolo de cândbate liniştea la poartă/ şi se dă la fiecare,de la capăt până-n capăt,/ de la brânci până la brânci,să o aibă, toată viaţa,/ de sorbire şi mâncare –bună fie-ţi dimineaţa,/ gând în vis şi vis în gând (!) (!) bună fie-ţi dimineaţa,/ doamna mea cu ochii maricât răspuns la o mirare/ şi-o mirare la răspuns ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" Frumoasa mea, te rog să-ţi fie bună seara,şi prin livada cu aduceri în amintesă-ţi treac-un zimbru către locul adormirii,ultim, tăcut, umil, bătrân... printre cuvinte! Dacă-l auzi şi vrei, cumva, să mai rămână,leagă-l cu lanţul de-un gutui, de doi gutui,să fie-al tău... (şi viu! şi mort!)... să nu mai fieal depărtării... animalul nimănui! Nu-i mofturos – nu cere apă, nici mâncare –spun ...

Urmează picioarele. Ce să-i scriu pe picioare? Ce să-i scriu pe tricepsul şi pe bicepsul femural? Ce să-i scriu pe gleznă? Şi sunt şi foarte lungi aceste picioare de scris! Şi, dacă am numai versuri lungi, cum le scriu? Trebuie să merg în jurul picioarelor (ei) şi să le şi scriu... nu? La cât de mult am să scriu, cred c-o să mă învârtesc până când...! Şi grozav mi-i teamă de forţa centrifugă! Dacă scap din gravitaţia-i seducătoare şi mă pierd în departe de ea? O ...