poetul şi-a luat zilele şi nopţile următoare -şi le-a luat pe toate,/ nu l-a văzut nimeni,poetul nu avea nici un vecin,/ nici măcar un clavecin (!)avea doar o pasăre strigătoare,/ tocmai la Nichita Stănescu strigătoare,tocmai la Cerul proaspăt vopsit de ochii lui Mihai Ursachi,de ochii lui Ioanid Romanescu,/ de ochii…

(!) am văzut o necunoscută într-o biserică - dumnezeule, ce necunoscută frumoasă! - mi-am zis (!) (!) am văzut o biserică într-o necunoscută - dumnezeule, ce biserică frumoasă! - mi-am zis (!) (!) necunoscuta se închina la icoane, icoanele se închinau la necunoscută - din adâncul pământului şi din înaltul…

ascult cum se scutură liniştea-n cerde-atâta uitarecum tremură sufletul meu efemerşi ţie nu-ţi pareoleacă de rău şi de trist şi de dorpe urmele melerămase-n ţărână să vezi cum cobor                               cu ochii la stelesă vezi câtă zgură să vezi cât nimicn-atâta văpaies-auzi cum lumina se zgâlţâie-n frigşi cum se îndoaieşi cade…

o ziuă şi-o noapte... acolo.../ pe marginea mamei: veghere, cuvinte puţine, tăcere,/ cuvinte puţine, tăcere o noapte şi-o ziuă... atuncea.../ sub crucea vroirii divine: tăcere, cuvinte puţine,/ tăcere, cuvinte puţine cu ochii deschişi către steauă,/ cu sufletul foarte aproape de cer, a vorbit rugăciune.../ şi-apoi a plecat peste ape cu…

pe marginea dinspre-nceput/ a drăgostirii noastre sfintestăteam încet, fără să ştiu/ nici înapoi, nici înainte,fără să pot a te-ntreba/ măcar ceva despre tăcere,despre ce nalt sau ce adânc/ e punctul nostru de vedere -or, dac-o fi să mă primeşti/ în flăcărarea ta curată,cum să (nu) plâng şi cum să fac/…

aştept aicea până când/ ai să te-ntorci din veşnicie - jur că nu plec până atunci,/ dar nici atuncea nu se ştie dacă (n)-o fi să mai rămân/ încă pe-atât amar de vreme, cât a trecut până acum/ prin ghiocei şi crizanteme şi prin căldură şi prin frig,/ prin câte…

ai cheltuit cu mine o avere - era să-ţi dai şi viaţa pentru mine,dar te-ai oprit (la timp) când ai văzutce fel de oarecare/oarecineîmi stă-n putinţă şi îţi stă în caleşi-şi etalează inima de piatrăpe foc şi pe văzduh şi pe pământ - nici câinii n-o mănâncă şi n-o latră…

oare cine mai înseamnă/ alt ceva decât se vede împrejurul mic sau mare:/ ură, pizmă, foame, sete? oare care mai de care/ tocmai unde poate duce într-această strâmto(r)are/ dintre leagăne şi cruce? oare alt ceva ce este/ printre-aminte şi uitare? poate (nu)-i un oarecine,/ poate (nu)-i un oarecare! oare nu…

(!) iar LUNA - care-ţi bate pe obraz când dormi cu VISUL în/spre VEŞNICIE - e tot ce-a fost FRUMOS şi a RĂMAS din ce-am descoperit că NU (se) SCRIE pe nici o VREME şi pe nici un TIMP, pe nici o CARTE şi pe nici o FRUNTE: TALGER de…

de-o viaţă stau singur şi sufăr/ şi-aştept să-mi prezinţi o dovadă că ai zăhărel pentru mine,/ că eşti dulcineea mea toată şi-aştept... şi mă râde poporul/ că-s prost şi îndur umilinţe - să nu mă ia benga de foame,/ mănânc borş, bostan şi seminţe !!! şi plâng la pisici şi…

când te-am văzut, pădurea de salcâmi/ a dat în păsări şi a dat şi-n floare, a dat şi-n cuiburi, şi a dat şi-n tril/ - şi nu mi se părea că mi se pare, şi nu mi se părea că nu sunt eu/ pe margine-ntâmplării - ce aproape eram de…

(!) acesta-i adevărul unic, chiar dacă ştiu că (nu) te doare:tot ce-i vremelnic se repetă-ntr-o veşnicie trecătoare,iese din sine, intră-n sine, merge cu spatele-nainte,are în faţă-ntreg trecutul cu stele stinse şi murinde,cu stele proaspete şi nalte, scâncind în scutecele-albastreale apropierii strâmte şi pardosite cu dezastre,ale instinctelor primare şi-ale credinţei că…