Moto: "Plouă...de rupe Pământul./ Femeia de Apă îşi ţine Cuvântul." (Consilier de Taină Literară) Încă mai am ce pare/ că (n)-ar fi fost vreodată decât abandonare/ în sacru şi profan: un fel de miozotis uitat.../ să (nu) se poată (ne)conteni strigarea-n/ registru (in)uman! Încă mai dau ce pare/ că (n)-am…

Moto: "De plânsul cui ajung cariatide?/...Pe ţeava puştii, gloanţele se sting/ şi, în cutii poştale, ruginite,/ perfect se surpă ultimul paing!// Ce an/Lumină!...Doamne, ce an/Dante!/...Nisipul cade-n şoaptă şi adună/ doar câteva iubiri automate/ şi nişte lupi înflăcăraţi de Lună!" (Iolanda Cremene) Credeam că toate păsările vor să cânte... (trăgeam în…

Moto: "Eli, Eli, Lama Sabactani?" (Evanghelia după Matei 27:46-50) Singurătate...(geam de monastire)... prin tine-şi trece timpul puritatea dinspre trecut şi dinspre-nchipuire... plătesc, pe rând, cu naşterea şi moartea! Atâtea chipuri: linişte pe targă, în flori de câmp, în piatră, în altare... cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă, ajunge iar…

Ce (mai) face... (oare)... Timpul meu, Vremea, Pacea şi Mirarea mea?... Azi (mă) fac urât la Dumnezeu să-mi sfădească Steaua, să mai stea până-mi iau Lumină-n buzunare şi mă duc s-o duc tocmai atunci, în secunda Naşterii din care ne suim... şi coborâm sub Cruci, ne suim o dată, şi-nc-o…

Moto: "În toamna asta nu mai plec de-acasă/... (nici o plecare nu mai are preţ)/... rămân să-ţi mângâi umbra de mireasă/ şi să-ţi păzesc iubirea de îngheţ!" (Iolanda Cremene)Arată-mi, doamnă, taina corsetului de undeau coborât fiorii lianelor de ger,spre braţul meu (de-o viaţă) ce aştepta (stingher)virginitatea verde din frunzele fecunde!Şi…

Cea mai curată perpendiculară a stelei pentru care-am fost născut, stă corcolită-n braţele lui Unu mereu sfârşit exact la început şi început exact când se sfârşeşte însămânţarea domnului Mereu: părinte sacru al Fecundităţii, Nimic sub Tot când stă Uşor pe Greu! Apoi? ori Înainte?... nu există!... doar Unu şi Acum…

Ce să scriu cireşelor amare din livada fără pasul ei? ce să scriu când poamele-i duc dorul şi se suie în salcâmi şi-n tei... şi o strigă, însă ea n-aude, că-i plecată-n jos, de mult, de-atunci, când cireşul era mic şi singur şi făcea privighetori şi cuci... şi o aştepta…

Dacă vrei să (nu) se mai întâmple, uită-te-n cicoare, doamna mea... şi auzi şi vezi ce substantive fac şi spun ceva şi altceva!... Uite-o lampă veche şi măruntă!... uite şi-un cri(menestrel) hoinar!... Vin la tine să-ţi păzească somnul, să-şi câştige bani de buzunar şi să ţi-l descânte până visul vine…

Lasă fantomele în pace.../ e dreptul şi menirea lor să umble (prin vremelnicie)/ ca nişte veşnice idei despre nimic şi tot, să pună/ hohotul tău în "la" minor sub ghilotină, să te-nveţe/ "memento mori", vrei-nu vrei! Ştiu că nu-ţi place eleganţa,/ nici înălţimea lor în vis şi în aieve, şi…

Şi să-ţi iei rochia lungă până la capăt, aceea-n culoare de cremene şi tei, fiindcă durează mult această cale şi ştiu foarte bine că vrei să capăt un loc printre cei cu haine regale... (hai, te rog frumos, uită-te la ei: tremură şi se gudură ca nişte mărunţi, salivează şi…

Prolegomene: "imprevizibil, repede şi nesigur,/ viaţa trece în urmă şi lasă loc pentru moarte./ previzibil, încet şi sigur,/ trece şi moartea./ şi rămâne nimic" Cu mâinile murdare: "dau două lacrimi întunecate la vale./ stau pe genunchi, în altarul poeziei, şi zic:/ aici se odihneşte roaba lui dumnezeu,/ privighetoarea" Flacără verde:…

Bună dimineaţa, Vreme de Strigare la nălţimea celui care doarme sus: scoală-te, jupâne, seceta-i cât ţara şi se prăbuşeşte totul spre apus... totul se usucă: păsările, lupii, caii, câinii, dorul, doina, 2PieR... fierbe nemurirea, sufletul din apă, moartea căprioarei râde până-n cer! Scoală-te, jupâne...umblă şi dă cale celui de pe…