Stau sub steauă şi-mi cad...(printre gânduri ascunse) din salcâmi şi din tei, niagare de frunze... cele gânduri că ea...(frumuseţe bizară)... mâine-ncepe încet şi mereu să mă doară despre cum a căzut...(mică, sfântă, sfărmată)... însă nu a murit, n-a murit niciodată!   O mai văd şi acum...pe-o subţire înaltă de salcâm…

Maică-ta mă întreabă despre tine... (cu mare tăcere uitându-se în ochii mei)... şi dacă s-a suit bruma pe casă, şi dacă au coborât păsările şi frunzele din tei! Se opreşte puţin (să-şi tragă sufletul)... şi cu aceeaşi mare tăcere mă întreabă din nou dacă mai ai nişte dulceaţă de cireşe…

Nu mă ucide!...niciodată n-am învăţat că am să mor, să fiu material didactic în nu ştiu ce laborator, n-am învăţat să fiu păsare sau pasăre în cuib de lut, unde stă viaţa la căldură şi moartea stă la început, n-am învăţat cu cine doarme, cu ce se mâncă dalai lama,…

Moto: "vino până la mine, vino să vezi că nu mai vine nimeni să se înfrupte din livada mea... am să pledez vinovat: locuiesc într-o pasăre cu picioarele rupte" (Iolanda Cremene) Frumoasă doamnă, te-am văzut: dădeai în bobi pe buturugă... picau doar bobi însoţitori: unul - regină... altul - slugă!…

Un greiere dormind sub crizanteme, sătul de cântec, dus în somn uşor, o mamă rătăcind, o rândunică rămasă fără pui şi fără zbor...!... Un cal (trap-trap) spre "nicăurea" trece... (îi mulţumesc poetului Ion fiindcă a ajuns în ghilimele şi "potoleşte" nervi de avion!)... Trece (trap-trap)... şi călăreţul bate (cu ghioaga)…

Dacă "acum" va fi tocmai atunci, când răsfoiesc o carte cu porunci... dacă "atunci" tocmai a fost acum, când sunt vasal desenelor de fum... rămân pe cale, rătăcesc şi zic: sunt cel ce sunt, adică sunt nimic! Şi dacă poţi şi vrei să vii să vezi cum desenez cuvinte pe…

Moto: "tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc... tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal... şi mai demult, tot mai demult/ mă pregătesc de început: erai pe unde nici n-ai fost...ştiu toată moartea pe de rost" (Iolanda Cremene) Nu ştim nimic despre…

Şi chiar îmi luasem gândul de la ea... chiar mă bucuram că dispăruse, chiar începusem să nu mai scriu cereri de vis şi versuri n-ape duse! Şi chiar ziceam că sunt foarte fericit... chiar prea fericit şi prea uşor, aşa, ca într-un paradis inutil, unde nu există nici un îngerivor!…

Moto: „statuile coboară de pe soclu şi bat la uşa noastră, desperate… noi le privim, apatici, prin monoclu, plângându-şi lunga lor singurătate” (anonim folk) Stai mai încet şi dă-te mai încolo... vreau să te văd cum te-am visat, să nu mi se pară că te grăbeşti şi că am ajuns…

Moto:  "se surpă dorul... marginile lumii             (menghine reci) s-apropie de mine...             iar vine toamna, iarăşi mor salcâmii,             dar panta rhei tot panta rhei rămâne"                                         (Iolanda Cremene)   Doi ochi după geamul cu gratii... există, există, există şi râd şi se uită la mine: panteră frumoasă şi…

Întâi, o aude...(nu-i gata s-o vadă, n-o ştie, aşteaptă, mai are)... i-adâncă şi-i naltă... grădină-i, pârloagă-i, himeră-i, departe-i, aproape-i secunda în care se suie-n lumină şi-ncepe să plângă?! O vede, o soarbe... (începe să-i afle izvorul, vărsarea, sfârşitul)... şi-ntreabă: ai fost la-nceput? şi eu sunt la-nceputul (de alt fel) al…

  Moto: "nisipul creşte ajutat de lună,             se rup iluzii, se destramă funii...             şi râd şi plâng deştepţii şi nebunii,             privindu-ne cum ardem împreună"                                     (Iolanda Cremene)   S-aude că vine să vadă cum tac şi cum tremur când pleacă spunându-mi: rămâi şi ascultă o lebădă neagră,…