A-nnebunit Ileana de pe coastă! Stă pe coastă de când bărbatu-său a crăpat de rachiu, de când cele cinci odrasle au părăsit-o, de când casa i-a luat foc de la un chiştoc de ţigară! Stă pe coasta mioritică a cătunului Zimbru, exact în partea de nord a Moldovei de sud! Stă într-o casă abandonată, în care nici guzganii şi nici şerpii nu au curaj să poposească, darămite să locuiască! Stă printre bălării mari şi nalte cât casa! Casei...abia i se mai observă ruina u ...
Fiecare este născut odată cu El. Şi nimeni nu-i scapă acestui diavol care, pe lângă alte rele, i-a fost „dat” de către şugubăţul/cinicul Demiurg. Acest otrăvitor se află, încă din prima clipă a zvârlirii din placentă, şi la mine, şi la tine, şi la ea, şi la el. Nimeni nu se poate lăuda că nu l-a avut, că nu-l mai are. Cine se laudă că a fost născut fără El, minte. Cine se laudă că a scăpat de El, se aşează, nolens-volens, sub semnul probabilităţii. Măria ...
Da, sigur că da! Citesc la lumină de Lună a noastră! Citesc la lumină de Steauă a Mariei! Citesc la lumină de Steauă a mea! Citesc la lumină de Steauă a lui! La lumină de Steauă a ei! Toate luminile sunt perpendiculare pe scris şi pe citit! Şi toate păsările nopţii şi toate florile nopţii sunt cu auzul şi cu văzul perpendicular pe scrisul care aşteaptă citire! Şi încep înaltă lectură: „Chiar am trăit clipite mai lungi ca totdeauna.../ tâlharul niciodată nu se nă ...
Sigur că da! Sunt foarte bucuros că Maria, mâine, dimineaţă, merge cu mine la cules! Cum să nu mă bucur şi cum să nu-mi vină s-o strâng în braţe când ştiu că avem foarte-foarte mult de cules? Îmi vine s-o strâng în braţe, dar n-o strâng! O sorb şi o mănânc din ochi! O sorb şi o mănânc pe toată! Nu mai rămâne nici un pumn de Marie, nici o palmă de Marie! Îi mulţumesc din tot sufletul că a stat la sorbit şi la mâncat din ochi, îi sărut iarăşi mâinile ca dou ...
Mă duc până la Maria. Maria stă pe partea cealaltă a uliţei care desparte cătunul în două părţi egale, mici, liniştite, feerice, dar destul de încăpătoare pentru atâta şi atâta dumnezeire. Amândouă părţile se află la marginea cătunului. Altfel zis, acest loc sfânt şi binecuvântat nu are mijloc. Uliţa-i aşa de scurtă, încât nimeni nu se poate lăuda că iese...la drumul mare. Aşadar, nu am de mers mult până la Maria.
Uite, nici nu plec bine din ogradă, că am ...
Sunt la uşa cabinetului medical. Stau şi aştept de vreo câteva zeci de minute. Nu mai multe. Doar câteva. Aştept să fiu invitat pentru consult şi tratament. E bine la uşa asta. Că mă umplu cu speranţe. Parcă niciodată nu am fost aşa de mult şi de plăcut cotrobăit de nădejde. Nu sunt mulţi bolnavi care mai aşteaptă şi speră. Sunt câteva zeci. Doar câteva zeci. Şi toţi, absolut toţi, huruie de şanse. Chiar li se poate citi în ochi, în culori, în gesturi, în cuvint ...
Într-o duminică de vară, pe o căldură cumplită, din cauza căreia trebuie să stai scufundat în baltă, cu stufu-n gură, am fost obligat/determinat/rugat/lămurit să particip la o mormântare tocmai hăt departe, într-un fund lateral de Vaslui. Mortul mi-a fost tovarăş de arme la un divizion de Marină Grănicerească, într-un fund lateral de Giurgiu.
Camaradul s-a „stins” de băutură. Nu s-a înecat cu apă, adică, ci s-a cancerizat cu alcool în cantităţi pe care nici un ...
Când vei păşi, frumoaso, pe marginile mele,/ te vei simţi mai bine ca într-un paradis.../ Pe marginile mele cresc sute de nuiele/ şi cântă mii de greieri pe care i-am ucis!// Dar s-au târât, frumoaso, spre altă primăvară/ mai verde şi mai blândă ca aia de atunci.../ şi s-au întors (din moarte) a nu ştiu câta oară,/ din ce în ce mai negri, din ce în ce mai lungi!/... Mai lungi decât mirarea apropierii tale,/ mai negri decât noaptea în care te-am iubit/ lângă fereastra ...
Sunt înainte de a fi/ aicea şi taman acu,şi-ntreb şi-ascult ce încă nu-i:/ poate că da, poate că nu!Mătincă am s-ajung şi eu/ unde au fost cei care nu-s[astfel ascult şi cred că (n)-am/ nimica-n minus ori în plus!]Şi merg şi merg... însă nu văd/ - măcar e bine că audjos supra sus, sus supra jos,/ sus fără nord, jos fără sud!Dar dacă stau? dacă nu merg?/ dacă-i un vis al nimănui?atunci, la ce să mai întreb/ al cui? a cui? ai, ale cui?Sigur că nu!... frumos-frumos,/ ...
Chiar dacă-i perforată de razele soarelui, o văd foarte bine. Vine dinspre Dunăre. Merge prin aer. Merge pe aer. Purifică văzduhul. Îl sanctifică şi-l z/bate, poate-l duce la început, poate-l face cum l-a dat Geneza în prima secundă a Luminii!... Şi vine dinspre re/vărsarea fluviului nostru în marea noastră. Şi vine dinspre Apa care (nu) se varsă Nicăieri. Prin duhul şi prin văzduhul nostru vine. Al nostru... otrăvit de noi. Al nostru... mânjit de ură, înjurături şi bl ...
