Topul celor mai ieftini furnizori de energie de la 1 iulie. Oferte valabile în județul Galați

Moto: "Bună seara, Vreme de Plecare/ n-adâncimea crinului Înalt/ până în cealaltă Depărtare,/ până n-începutul Celălalt!" (Iolanda Cremene)   Bună dimineaţa, Vreme de Păstrat linişte spre minus, linişte spre plus, de cerut iertare, pâine şi curat blidului din care a mâncat Iisus! Bună dimineaţa, Vreme de Lăsat suflet pe altarul unde-a curs (atunci) sânge din lumină şi din predicat infinituri scurte, infinituri lungi! Bună dimineaţa, Vreme de Luat: pace şi iubire, ...

Prin geamuri...cu ură şi scârbă mă bate o lună sătulă de toţi şi de toate, o lună lividă, murdară de mine, o lună cu gânduri şi raze puţine,   o lună cu cearcăne, răni şi osândă să (supra)vegheze, să steie la pândă, prin sticlă slinoasă de geamuri să vadă minciuni zvârcolite-n păcat şi-n păcată!   Şi trece de sticla ferestrelor mele, şi trece de sticla ferestrelor tale... dar lungă-i pedeapsa când (fără perdele) atâtea ferestre-o aşteaptă în cale.. ...

Desigur, preoţii au fost totdeauna ţinte perfecte pentru atei, pentru eretici, pentru răi, pentru ipocriţi, pentru ingraţi, pentru maţe fripte şi coate goale, pentru cei negri în cerul gurii şi cu sufletul pestriţ. Cum se zice, nu-i nici o zi lăsată de la Dumnezeu să nu aud tot felul de târtani români, ţigani şi de alte naţionalităţi înjurând Trinitatea, Maica Domnului, blestemând în stânga şi-n dreapta...legându-se de preoţi în toate felurile şi chipurile. Însă, ...

Da, terminăm şcoala. Eu o termin cu doi ani mai înainte decât Mitică. El o termină cu doi ani mai târziu decât mine. Şi plângem. Zău! Eu plâng pe coclaurile Zimbrului...[(un Macondo (ne)omologat)]...el varsă lacrimi pe meleaguri bursucănene, unde Şcoala învăţătorului/directorului Ion Victor Răşcanu a plămădit, a frământat, a modelat şi a copt o droaie de ingineri, medici, muncitori profesionişti, preoţi...dar şi mulţi dintre cei care ştiu să se mire, să admire, s ...

De câteva zile (şi nopţi) mă caută mama singură...(fără tata şi fără cuvinte)... mă caută mama cea mai frumoasă de aici spre înapoi şi de aici spre înainte!   Vine din Colo...(nu ştiu cum se numeşte locul acela îndepărtat ori apropiat)... vine să-mi arate cum se ţine de cuvânt şi să-mi spună că nici o dată nu m-a uitat!   Şi să-mi spună că vine şi tata din urmă, fiindcă aşa (s)-au petrecut (în)totdeauna toate fiinţele şi lucrurile lor nestemate... cum so ...

Sărut mâinile, Vreme de Dus... şi de stat la picioarele sălciei în care s-au suit amintirile şi se dau jos în şoaptă, în râpă, în sfârşit, în uitare!   Sărut mâinile, Vreme de Stat... şi de dus în visul cu salcie din care atâtea lacrimi şi cântecuri ne-au curs pe creştete şi pe suflete şi la picioare!   Sărut mâinile, Vreme de Dor... şi de rod în acele vremuri imaginare până în clipa în care se vor sfărma şi toate trecuturile noastre următoare!   Sărut m� ...

Da, clădirea Şcolii generale e gata. Se apropie 15 Septembrie, când prima promoţie cu opt ani vine să participe la inaugurare, dar şi la un alt fel de Început pe bănci. Vin şi părinţii. Vin şi bunicii. Vin şi autorităţile locale şi judeţene. Vine şi Vasile Balşoi, preşedinte al Sfatului Popular, omul care a convins ierarhia administrativă că în Bursucani trebuie construită ceastă Şcoală. Desigur, vine şi directorul Şcolii, învăţătorul Ion Răşcanu. Pentru cel ma ...

Iată câteva secvenţe dintre amintirile pregătitoare a ceea ce avea să fie mai târziu, adică tocmai acum! Iată câteva întâmplări fabuloase, câteva dintre pe/trecerile noastre, ale lui Mitică Luca şi ale mele, prin văzduhul şi prin pământurile purificatoare, tămăduitoare de suflete şi trupuri, dar şi înălţătoare de unde, până unde, încotro! Iată triumful Frumuseţii asupra Urâtului, victoria Respectului şi a Blândeţii, biruinţa Şoaptei şi a Şcolii! Iată ce f ...

Stă singură pe-o margine de lume şi-ascultă stele cum răsar şi cad... oftează-ncet şi are-o mână lipsă, un ochi pierdut şi un picior tăiat!   Are şi-o mamă, însă nu-i acasă, şi-un tată are, însă e plecat... sunt duşi pe altă margine de lume s-asculte altfel stelele cum cad!   Stă singură pe-o margine de zare şi-aşteaptă să răsar-un curcubeu... doarme sub fluturi, stă sub păpădie, sub mila/grija domnului Mereu!   Sigur că da, chiar plouă...şi răsare... ea ...

Sâmbătă, cam pe la ora şapte, când comandantul bisericii, parasimpaticul Ion Emil Batog, deschide poarta şi uşa şi calea, mă găseşte în pod, exact deasupra intrândului în naos, cam la trei metri deasupra locului pe care creştinii îşi aştern fruntea să (se) roage, să (se) mărturisească, să-şi ceară iertare, să se încălzească la straşnicele şi miluitoarele raze ale nimburilor de pe pereţi, ale sfinţilor proaspăt pictaţi şi responsabili de tot ce se (mai) poate p ...