Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Trecutul ultimului Viitor (XXVII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 27 Martie 2017
Da, sigur că da! E chiar maica ofiţerului, Sofia! E chiar maica mea, Ruxandra! Oare să credem într-adevăr? Ori să credem că ni se pare? Chiar atâta de adâncă răvăşire să fi stârnit ceastă DUHOVNICEASCĂ argheziană rostită-n şoaptă de maior, încât să avem vedenii? Da, negreşit, poema lui Tudor de…
Trecutul ultimului Viitor (XXVI)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 25 Martie 2017
Parol, ca şi cum toţi am fi într-altă Dimensiune, aşteptăm, vrem să se întâmple ceva, să se facă posibilă Revelaţia! „Ce-ai uitat?” - îl chestionez pe Maiorul artilerist. „N-am uitat nimic!” - zice surprinzându-ne pe tustrei şi... pe Mariţa. „Am fost până la Cimitir!” - parcă se scuză straşnicul Ofiţer.…
Trecutul ultimului Viitor (XXV)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 24 Martie 2017
Ne aşezăm la masa noastră pregătită şi gătită ca pentru o întâlnire astrală! Şi ne uităm spre uşă! Şi nu ştim ce să începem, de ce să începem, cum să începem şi pentru cine să începem, chiar dacă ştim că pentru noi nu mai contează timpul şi vremea şi coordonatele…
Trecutul ultimului Viitor (XXIV)
Scris de Ion Zimbru Joi, 23 Martie 2017
Din uşa crâşmei, Mariţa ne face semn să ne grăbim! Nu ne grăbim! Mai ales că suntem marcaţi de bocetul pe care tocmai l-am ascultat! Şi mai ales că toţi avem pe cineva drag în cest Subsol primitor, dar şi în alte şi alte Subsoluri răspândite pe toată rotunjimea istui…
Trecutul ultimului Viitor (XXIII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 22 Martie 2017
Deosebit de celelalte şi oleacă mai tare-n vocală, un bocet ne atrage atenţia! Ne oprim şi ascultăm cu toată evlavia de care mai suntem în stare, cu tot respectul pe care eu şi prietenii mei l-am învăţat de la maicile noastre când le boceau pe maicile lor! Se aude ca…
Trecutul ultimului Viitor (XXII)
Scris de Ion Zimbru Marți, 21 Martie 2017
Aşadar... eu, Grigore Papugiu şi Emil Ioiţescu ne îndreptăm lent spre „Cireşica”, pe strada paralelă cu gardul dinspre sud al cimitirului „Eternitatea”! Pe stradela „Tecuci”, fostă „1 Mai”, adicătelea! De ce nu i se mai spune „1 Mai”? Păi, când au venit capitaliştii/puturoşii la Putere, cheful de Muncă a dispărut…
Trecutul ultimului Viitor (XXI)
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Martie 2017
Emil Ioiţescu (prietenul şi colegul meu de la Primăria gălăţeană, omul care era-n stare să sară-n Infern pentru o mână de ajutor) şi Grigore Papugiu (bibicul şi colegul meu din Şcoala Generală a Copilăriei, ori din Copilăria Şcolii Generale) îşi strâng mâinile drepte, bucuroşi de cunoştinţă, bucuroşi de dimineaţa aceasta,…
Trecutul ultimului Viitor (XX)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 18 Martie 2017
Care va să zică...şi dumneata, bădie Emil, eşti contaminat cu Trecutul ultimului Viitor, da? Şi dumneata faci parte din Pleiada celor care şi-au azvârlit orologiile la Gunoaiele Omenirii, da? Şi dumneata mă-ntâmpini cu tirul Metaforelor grele, de parcă ai ştiut că-l scot pe Papugiu la plimbare în Parcul care atinge…
Trecutul ultimului Viitor (XIX)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 17 Martie 2017
Din strada Movilei, cotim la dreapta, pe strada Libertăţii! Agale şi-n Tăcere, ne apropiem de partea răsăriteană a Parcului omonim! Grigore Papugiu, celebrul şi parasimpaticul meu bibic, se comportă: „Ai mai fost vro dată, cu noaptea-n cap, în cest loc misterios? Oare de ce edilii gălăţeni l-au pus pe hatman…
Trecutul ultimului Viitor (XVIII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 16 Martie 2017
Negreşit, amicul Grigore vrea să mă sfărâme cu metaforele sale...şi, mai ales, cu sfintele lui Metafore despre Soldaţi, despre Limba Română! Vorba lui Nichita Stănescu...(fiindcă suntem în Luna lui Aniversară, la câteva zile distanţă de capătul celui de-al optzeci şi patrulea an al Naşterii Sale, nu?)...”Poetul, ca şi soldatul,/ nu…
Trecutul ultimului Viitor (XVII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 15 Martie 2017
Ciocănitul în uşă se repetă rar, însă nu nervos! Grigore Papugiu nu se grăbeşte să se ridice şi să se ducă să deschidă! Zice: „E Mariţa, nepoata de la cârciumă! Din când în când, ca să vadă ce mai fac, dacă mai respir şi dacă am nevoie de ceva, vine…
Trecutul ultimului Viitor (XVI)
Scris de Ion Zimbru Marți, 14 Martie 2017
Cu paşi corespunzători şi siguri, cu mâna dreaptă la spate, cu ochi spărgători de ziduri şi de timp, Grigore se plimbă agale prin odaie! Seamănă uluitor cu Chivu Stoica în zilele şi în nopţile când îşi măsura duşumeaua prin celula puşcăriei din Doftana! Se plimbă fără ostentaţie, fără să se…
Trecutul ultimului Viitor (XV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 13 Martie 2017
Sigur că da! Cesta-i „cuvântul ce exprimă adevărul”, cum zice Mihai Eminescu: incredibilitate! Chiar aşa: ce instituţie Statală, Culturală, Instructivă mai are vro credibilitate-n Republici, în Regate, în Federaţii, în Dominioane... şi-n multe alte aşa-zise Ţări! Nu-i aşa că aproape Nimeni nu mai crede în aproape Nimic? Nu-i aşa că…
Trecutul ultimului Viitor (XIV)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 11 Martie 2017
Mă asculţi, Grigore? Mă mai asculţi? Sau nu-ţi convin exemplele pe care ţi le-am dat în legătură cu Cetirea Gândurilor? Uite, renunţ şi eu definitiv la puterea mea de cercetare a minţilor adversare, putere bazată pe o Intuiţie mult mai abitir decât sofisticatul/criminalul instrument sovietic... şi propun să ne batem/duelăm…
Trecutul ultimului Viitor (XIII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 10 Martie 2017
Va să zică... ”să se mire proştii”, Papugiule, da? Adică eu vreau să-ţi demonstrez inutilitatea demersurilor tale, iar tu taci ca marea înainte de furtună! Şi, başca, la urmă... (ca să fie toată lumea sătulă şi copiii cu burţile goale, vorba venerabilului meu învăţător, Ion Victor Răşcanu din Bursucani)... mă…
Trecutul ultimului Viitor (XII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 09 Martie 2017
Auzi idee trăsnită-n tărtăcuţa genială a lui Grigore?! Să-i fac rost cât mai repede de-un doctor în medicină, pentru ca să-i pună mâna dreaptă în locul celei stângi, tăiate de utilajul trist al tractoristului vesel şi chior şi alimentat cu vin şi rachiu! Că, zice bibicul meu deştept fără prea…
Trecutul ultimului Viitor (XI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 08 Martie 2017
Deşi-i pot ghici gândurile, adică pot anticipa ce vrea să-mi cetească, nu-l opresc! Nu vreau să-i stric pofta! Şi ştiu că-i îndrăgostit definitiv de Marea Literatură Rusă! Nu-n zadar i-a dat Dumnezeu noroc destul pentru ca să câştige excursul în URSS şi să găsească documentele Electroencefaloretroversorului în gunoaiele Moscovei! Şi…
Trecutul ultimului Viitor (X)
Scris de Ion Zimbru Marți, 07 Martie 2017
Încet-încet, pe măsură ce Grigore Papugiu strânge şi azvârle toate ceasornicele la gunoi, simt cum Timpul se retrage din odaia cu televizor, aşa, ca apa mării în reflux... şi cum parcă nici Spaţiul nu mai stă într-un Loc, şi pleacă la fel, cred că unde are mai mult Loc, ori…
Trecutul ultimului Viitor (IX)
Scris de Ion Zimbru Luni, 06 Martie 2017
Eram sigur că mă întrebi despre scena cu tăierea Salcâmului din primul volum al romanului „Moromeţii”! - spun intrând, după Grigore, în casa de pe Movilei, la numărul 25. Păi, dacă tot îmi ghiceşti/citeşti gândurile, ce rost mai are să-ţi zic părerea mea despre această tristă/copleşitoare scenă?! - continui discuţia…
Trecutul ultimului Viitor (VIII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 04 Martie 2017
Sigur că da! Interesant, din ce în ce mai interesant ciracul Grigore Papugiu din sfânta şi fabuloasa mea Copilărie! Oare pe unde o fi umblat acest om în toţi anii despărţirii noastre? Doar mi-a spus Cineva că-n toată primăvara şi-n toată vara şi-n toată toamna Viitorului de Atunci, adică Ultimul,…
Trecutul ultimului Viitor (VII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 03 Martie 2017
Nu... Grigore Papugiu nu pare surprins că i-am citit gândurile instantaneu! Asta-nsemnează că a învăţat lecţia/morala din urmă cu vro doi ani şi jumătate, când am scris cum „m-a bântuit iluzia că timpul trece ca o bicicletă, ca o basculantă, ca un proiectil!”... şi cum „m-a obsedat gândul că distrugerea…
Trecutul ultimului Viitor (VI)
Scris de Ion Zimbru Joi, 02 Martie 2017
Oare cât e ceasul? - mă întreabă Grigore, uitându-se pe pereţi, poate vede vreun orologiu cu cuc, cu pupăză, cu sticlete, cu vultur, cu găină, cu măcăleandru. Nu ştiu cât e, dar la ce-ţi trebuie să ştii? - îi răspund în doi peri, mai ales că sunt un duşman al…
Trecutul ultimului Viitor (V)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 01 Martie 2017
Care va să zică, după ce că le ţin companie, lui Grigore şi nepoatei sale, Mariţa, dar şi altor cheflii amatori de „senzaţii tari”, se mai şi reped la mine cu poezii despre numele Tatălui, despre numele Fiului, despre numele Sfântului Duh... şi, iată, despre Patrie! Despre Matrie, adicătelea! Că…
Trecutul ultimului Viitor (IV)
Scris de Ion Zimbru Marți, 28 Februarie 2017
Sigur că da! Răposatul Nae Chirigiu a fost unul dintre cei mai mari patrioţi din partea de sud a Moldovei de nord! Şi n-a fost patriot de apă dulce, de apă sărată, de cârpă, de mucava, de sanchi, de florile mărului... de brânză, că se mănâncă cu mămăligă caldă, de…