Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Însemnările şi Resemnările lui moş Ion Mutelcă (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 21 Noiembrie 2017
Sigur că da! Şi eu, şi Cherpedin, şi Prăpăd... aprobăm pozitiv, cum ar zice geniul Caragiale, textul lui Mutelcă despre Moarte! Şi-i cântăm "Mulţi Ani Trăiască", gândindu-ne că "altădată/ o s-o facem şi mai lată"! "Ia mărturiseşte-ne, moşule, ai fost fericit vreodată?" - îl sâcâie Costică Prăpăd. Gazda noastră formidabilă…
Însemnările şi Resemnările lui moş Ion Mutelcă (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Noiembrie 2017
Enigmaticul şi para/simpaticul moş Ion Mutelcă face parte din categoria rară a bărbaţilor spontani în replici, domoli la vorbă, iertători de greşeli şi de păcate, auto/persiflanţi, ajutători şi gata să sară în foc ori în iaz pentru năcazul abătut pe capul şi pe sufletul prietenilor/duşmanilor săi! Nu plânge la înmormântări,…
O scrisoare Deschisă pentru Maria de la Florărie
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 18 Noiembrie 2017
Dragă şi importantă Marie de la Florărie, mult mai dragă şi mult mai importantă decât orice Marie de/scrisă până acum, îţi spun despre mine că sunt sănătos tun şi sunt liniştit ca un obuz, cum grăieşte Prietenul Ofiţer Moldav, Romică Bălan, artilerist profesionist... dar şi asiduu admirator/cetitor de Poezie, şi…
Elegie în Centrul Cer(c)ului Uscat
Scris de Ion Zimbru Vineri, 17 Noiembrie 2017
Primul Capitol În care Timpul, personajul principal al Elegiei, se află la ananghie, se contractă şi-şi deplânge Soarta, îşi blestemă zilele şi nopţile, aşteaptă să-şi dea Duhul şi să dispară definitiv, cu tot cu Spaţiul fără de care nu se poate! În care dependenţii de Timp - credeţi că-i cunoaşteţi,…
Biscuiţi, bomboane şi flori
Scris de Ion Zimbru Joi, 16 Noiembrie 2017
Ce copilărie fabuloasă! Cu şapte ani de Acasă şi cu opt ani de la Şcoală! De la Şcoala Generală, că nu-i zicea Gimnaziu! Şi ce oameni vrednici! Şi ce oameni de cuvânt! Unul şi Unul, nu unul şi altul, cum acum! Oameni de la care ieşeai cu fărmătura-n barbă! Oameni…
Prolegomene... între Timp
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 15 Noiembrie 2017
Cu câteva zile mai înainte... sunt pe strada Domnească! Mai precis, în staţia din faţa Teatrului Dramatic! Aştept autobuzul! Care trebuie să sosească din moment în moment, dar nu soseşte!... Între timp, citesc afişele şi-mi pare rău că mama nu m-a făcut actor! Cred că l-aş fi "jucat" foarte bine…
O întâmplare cu Viaţă
Scris de Ion Zimbru Marți, 14 Noiembrie 2017
Demult, când pădurea de pe Zăpodie era îngrijită şi păzită de un vigilent angajat al Statului, adică de pădurarul/ vânătorul Ion Croitoru, zis Ion Dumbă, din satul Adam, parcă Moartea era mult mai rară decât acum!... Mai rară şi mai bună! Mai puţin tristă, parcă! Moartea li se părea mai…
Florica (X)
Scris de Ion Zimbru Luni, 13 Noiembrie 2017
Mă uit la hărmălaie şi mă crucesc. Dacă tot nu mă pricep să "dansez", mă hotărăsc să recit "Cântec şoptit", una dintre cele mai frumoase poezii ale literaturii universale, scrisă de Zaharia Stancu. "Cântec şoptit" tare. Urlat, adică. Să se audă. Să audă toţi "dansatorii" ce minuni se ascund în…
Florica (IX)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 11 Noiembrie 2017
Toată săptămâna, până la "ceaiul cu strigături" de sâmbătă seară, stau ca pe ghimpi. Am pregătit foarte multe, pentru toate mofturile şi pentru toate categoriile de specialişti, pentru toate sexpertele în urlete şi bâţâieli. Mai ales că vreau să profit de această ocazie şi să-i cer mâna iubitei în public,…
Florica (VIII)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 10 Noiembrie 2017
Sigur că da! am o săptămână până la ceaiul următor, când Florica din colţ doreşte să asculte, cu discipolii săi, strigăturile pe care mi le comandă cu atâta fervoare, cu atâţia ochi daţi peste cap, cu atâta pisiceală, aplomb şi prefăcătorie! trebuie să onorez neapărat această comandă! altfel, risc să-mi…
Florica (VII)
Scris de Ion Zimbru Joi, 09 Noiembrie 2017
Rămân (cam) trăsnit. Şi nu înţeleg: cum, adică, era mai bine să fi scris strigături? oare chiar nu a plăcut deloc poezia mea? oare sunt atât de slab pe câmpia Limbii Române? sau, vorba mamei, am stricat orzul pe gâşte când iarba-i până la genunchi? sau, vorba tatei, am pus…
Florica (VI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 08 Noiembrie 2017
Mai cu junghi, mai cu tuşit, mai de voie, mai de nevoie, Gică opreşte instalaţia de cântat. După figuri, nu-mi vine cred că prea au chef şi poftă de ascultat poezii, dar nici eu nu mă las intimidat de feţele lor acre şi dure, departe de oximoron. Îmi dreg vocea,…
Florica (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 07 Noiembrie 2017
Şi, uite-aşa... cu macaronarul Turco din "Tesla" dat exact oleacă mai puţin decât tare şi oleacă mai mult decât încet, cu becurile aprinse pe jumătate, să facem economii în buzunarul lui nea Lulu şi să nu ne pârască cineva la Miliţie că, în loc să ne culcăm în slujba patriei,…
Florica (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 06 Noiembrie 2017
Cu mine plin de sine, cu aerul insului căruia abia i-au sosit corăbiile cu mirodenii în port, cu morga protocolară a celui care abia mai duce gloria pe umeri... şi, în sfârşit, ţeapăn ca un şarampoi mobil, dar şi ostentativ prin negrul pantofilor, verdele pantalonilor şi galbenul cămăşii, precum şi…
Florica (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 04 Noiembrie 2017
Deseară e sâmbătă. Şi e ceai la Florica. Şi sunt chemat şi eu. Sunt chemat să-mi întreţin iubirea şi să fac atmosferă mai acătării. Că ăştia, invitaţii de regulă, miros a tămâie tocmai de pe strada Română. Prin urmare, vin de la muncă pe la ora trei jumate post meridian,…
Florica (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 03 Noiembrie 2017
Sigur că da! îmi sfârâie ochii şi călcâiele după Florica din colţ! din colţul de jos al străzii Spătarului, exact unde asta dă-n Columb, casa din stânga! sunt lulea după ea, cum se zice! o iubesc romantic! o ador tare! gândul la ea m-a făcut să arăt ca un ţâr!…
Florica (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 02 Noiembrie 2017
Sunt chiriaş în casa de pe strada Spătarului 23. Tanti Maria (spălătoreasă harnică la nu ştiu ce fabrică de scos apa din urechi) şi nea Ion (tinichigiu notoriu la nu ştiu ce uzină de băgat apa în urechi) sunt proprietarii odăii în care stau. În odaia asta am un pat…
O întâlnire Urgentă (II)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 01 Noiembrie 2017
Iată-l, vine! în sfârşit, vine! e tânăr, are treizeci şi doi de ani, deşi a plecat (a dispărut) în urmă cu mai mult de cinci secole şi jumătate! vine pe jos, că n-are cal! calul său este expus în galantare, la discreţia lăcomiei celor care vând! care vând totul, începând…
Ceva şi Altceva (aria Iubirii din opera Uitării)
Scris de Ion Zimbru Marți, 31 Octombrie 2017
Onorabilul Eric Hamilton, pseudonimul americănesc al gălăţeanului Dumitru Gheorghiu din Florida, mare admirator şi sponsor de Poezie şi Candoare, dar şi iubitor de Operă/Operetă, mi-a sugerat să public în ziarul "Viaţa Liberă" un text amintitor/comemorativ despre/pentru Elena Patrichi, fostă mezzosoprană, dar şi "întemeietoare" a Teatrului Muzical "Nicolae Leonard"!... Sigur că…
O întâlnire Urgentă (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 30 Octombrie 2017
Nici nu ştiu cum să mă adresez ţie: domnule bătrân? ori bătrânule domn? Însă sper şi te rog să nu te superi dacă îţi spun simplu: bătrâne!... Aşadar, acestea fiind puse la punct, mă grăbesc să-ţi scriu despre evenimentul ce urmează să se petreacă mâine, în spaţiul şi în timpul…
Lucrare de Control la Deşertăciune
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 28 Octombrie 2017
Ieri, aflându-mă lângă locul de veci al poetului Simon Ajarescu, pseudonimul lui Dumitru Lefter, tocmai la marginea de nord a Cimitirului "Sfântul Lazăr", într-o reculegere prilejuită de ziua-i onomastică... se apropie de mine un cioclu şi-mi cere o ţigară! Îi spun că nu fumez... şi-mi cere un leu pentru ca…
Lucrare de Control...la Mama
Scris de Ion Zimbru Vineri, 27 Octombrie 2017
Mama mea nu era foarte frumoasă! Ce frumoasă nu era Mama! Era aşa: semăna cu Mama ta, cu Mama lui, cu Mama ei! Ducea vaca de lanţ, la păscut! Ducea sapa de coadă, la prăşit! Ducea secera pe umăr, la secerat! Ducea mere şi turte în poala pestelcii, la copii!…
Lucrare de Control...la Infinit (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 26 Octombrie 2017
Pândesc şi eu: iată, apare-o Muscă,/ apare şi un Om, să se convingă despre meticuloasa-mpletitură,/ despre-ntâmplarea tristă de-a fi Pradă, despre-nvăţare, despre dezvăţare/ despre Paingul Vigilent...mătincă ceva e Minus în desfăşurarea/ acestei Ecuaţii care-nnoadă nădăjduirea, punct cu punct ori, poate,/ ceva e Plus în ceastă-nfăşurare mai Grea sau mai Uşoară…
Lucrare de Control...la Infinit
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 25 Octombrie 2017
De vorbă, într-o zi, cu Alter Ego,/ sub foşnetul Salcâmului pe moarte, încerc să uit...şi să mă uit pe Însumi...!/ E gata...şi nimic nu mă mai doare, nimic şi nimeni nu mă mai răscoală,/ nu mă mai strigă, nu mă mai desparte în două, într-o sută, într-o mie/ de părţi...sunt…
