Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (IV)

Scris de Miercuri, 03 Februarie 2016
Fiecare înghite ce şi-a luat de pe plită. Că aşa-i plita memoriei: încărcată cu tot ce poate fi mai bun, chiar dacă nu şi mult. Fiecare înghite şi tace. Parcă nimeni nu mai are nici un fel de curaj, aici şi acum, lângă şi în memoria plitei. Fiecare înghite şi…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (III)

Scris de Marți, 02 Februarie 2016
Sigur că da... plita dregătorului Ion Emil Batog e încărcată cu bucate, dar şi cu memorii! Şi ne întrebăm, cum poetul Francois Villon, pe bună dreptate, în urmă cu peste cinci sute cincizeci de ani: „unde sunt zăpezile de altădată?”... Fiindcă, îl auzim pe convivul Ion Mutelcă, „asta nu-i iarnă,…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (II)

Scris de Luni, 01 Februarie 2016
Uite, plita memoriei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Uite, memoria plitei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Şi auzim: „Iată, a venit şi iarna teoretică, suspectă!... practic, e un fel de-aiurea, e un tren fără persoane; seamănă cu o cumătră arzătoare şi infectă; nici copiii…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (I)

Scris de Sâmbătă, 30 Ianuarie 2016
Discipolul şi prietenul meu înverşunat, dregător Ion Emil Batog, încearcă să mă convingă despre pericolul care ne paşte când mâncăm ceva, însă nu cunoaştem calitatea/caracteristica vibraţiilor generate/declanşate în urma consumării acelui aliment. Şi începe să-mi dea exemple cu nemiluita, lăsându-mă să concluzionez că dumnealui a mâncat de toate, adică a…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (V)

Scris de Vineri, 29 Ianuarie 2016
Sigur că da! minune! nu jucărie!...Auzi, domnule...un sărac mare tare nu încape în groapă! păi, cum să nu încapă, domnule? faci o groapă mai mare, şi gata! nu? O întreb pe tanti Suveică, să mă limpezească...şi ea-mi zice calm, pur şi simplu, aşa, să audă şi nea Mutelcă, să audă…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (IV)

Scris de Joi, 28 Ianuarie 2016
Sigur că da! – zic şi eu. Uşa se deschide...şi-o văd pe Maria Suveică, sora lui moş Mutelcă. Ştiu că ea face asemenea minune din cireşe amare. Ne salută, scoate un petec de hârtie şi începe să citească...o minune simplă. „A fost odată un sărac mare. Mare tare. Nici un…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (III)

Scris de Miercuri, 27 Ianuarie 2016
După astfel de text şi lectură, eu nu mai am grai. Cu batistele, bătrânii mei discipoli şi prieteni îşi iau plânsul din rostogolire. Eu nu. Fiindcă eu nu plâng. Eu nu am plâns niciodată. Doar metaforic. Ion Mutelcă îşi pune în cufăr caietul scris cu creion chimic. Vasile Cherpedin scotoceşte…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (II)

Scris de Marți, 26 Ianuarie 2016
CITEŞTE ŞI: Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (I) Da, mănânc dulceaţă de cireşe amare! Înţelepţii mei prieteni beau ceai de câmp! Cu mâinile tremurânde, moş Ion Mutelcă răscoleşte într-un cufăr vechi şi scoate un maculator la fel de vechi! Şi începe să citească (domol, tulburător, persuasiv) „Un bilet de…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (I)

Scris de Luni, 25 Ianuarie 2016
Ieri. Dimineaţă. Luna plină (se) crapă de ger şi de manelele unui cretin cu taxiul parcat pe trotuar. Regina nopţii... [galbenă şi rotundă ca o mirare, ca o medalie pentru robii ce adormiţi (la propriu şi la figurat) ai lui Dumnezeu]... seamănă din ce în ce mai mult cu hârca…

O întâmplare fericită în autobuz

Scris de Sâmbătă, 23 Ianuarie 2016
În urmă cu vreo câteva zile [chiar în săptămâna care se termină azi şi mâine (prin „uichend”) cum pronunţă şcolărimea noastră cea confuză şi debusolată de atâta osârdie şi reformă], mă îmbie, mă ademeneşte, mă îndeamnă, mă determină, mă păcăleşte un fel de Michiduţă supleant, cu domiciliu stabil în Galaţi,…

Murături (prolegomene de sezon)

Scris de Vineri, 22 Ianuarie 2016
Vreme bună?... Nici o vreme parcă n-a mai fost ca asta: lumea ţine substantive la borcan, la şpec, la dos... gem cămările de gemuri, atmosfera stă ca proasta, iar prosperitatea ţării sforăie foarte frumos! De atâta-ndestulare, omul fluieră şi râde, pune cosmos în bidoane, pune cursă la venit, dă cu…

Hard/spiciul broscoiului râios (II)

Scris de Joi, 21 Ianuarie 2016
CLICK AICI pentru a CITI prima parte "Fă, suflare animală, adunatu-te-am grămadă ca să nu mai fie-n iazul ăsta iz de mascaradă... astăzi stabilim comisii, ne alegem un consiliu, dăm la vot ştampilă, drepturi, datorii, stindard, sigiliu... eu propun o karakudă, o plătikă şi-o skrumbie să constituie şenalul unic spre…

Hard/spiciul broscoiului râios (I)

Scris de Miercuri, 20 Ianuarie 2016
Un broscoi râios ajunse, prin manevre şi minciună, cel mai sus şi cel mai tare peste papură şi stuf... îşi aprinse o ţigară şi, suflând fumul spre Lună, s-apucă, nocturn, de muncă, şi urlă cu mult năduf: „D-azi încolo... vai de mama celui care nu ascultă! vai de cucurigu’ celui…

Alinarea, alinierea şi alienarea omului de către om (V)

Scris de Marți, 19 Ianuarie 2016
Nimic mai adevărat! Aşa este: li se permite! Scuza-i stupidă: „n-avem pârghii, n-avem legi, n-avem instrumente, n-avem prerogative, n-avem abilitare, n-avem dispoziţie, n-avem...!”... Păi, dacă nu aveţi ce spuneţi că nu aveţi, de ce nu vă faceţi ce spuneţi că nu aveţi? Şi aşa-i devălmăşie în tot oraşul, şi aşa…

Alinarea, alinierea şi alienarea omului de către om (IV)

Scris de Luni, 18 Ianuarie 2016
Da...alde tigoare îşi iau tălpăşiţa, poliţiştii ne dau garanţii, ne promit că suntem şi vom fi pe mâini bune, apărătoare în virtutea dreptului sacru la linişte, ordine publică şi bună simţire! Şi-i credem! Cum să nu crezi nişte uniforme delicate şi înarmate până-n...convingerea că autoritatea gălăţeană funcţionează fără cusur? Cum…

Alinarea, alinierea şi alienarea omului de către om (III)

Scris de Sâmbătă, 16 Ianuarie 2016
Zău că prietenii mei mă lasă paf! Nu credeam că mai pot fi atâta de aproape de Poezie! Credeam că sunt doar nişte oameni cumsecade, doar nişte observatori ai tarelor sociale şi sufleteşti, doar nişte fini cunoscători ai metehnelor naţionale, ai apucăturilor celor care se consideră muritori! Dar, spre marea…

Alinarea, alinierea şi alienarea omului de către om (II)

Scris de Vineri, 15 Ianuarie 2016
De data aceasta, e rândul meu să conduc discuţia, să iscodesc, să pun întrebări, să cer răspunsuri, să fac observaţii, să avertizez, să, să, să...!...Până acum, în tot desfăşurătorul şi înfăşurătorul întâlnirilor noastre, octogenarii mei, doi crescuţi în isteţime (clasică) ţărănească şi-n cultul muncii fără zăbavă, au fost cei de…

Alinarea, alinierea şi alienarea omului de către om (I)

Scris de Joi, 14 Ianuarie 2016
Ieri, în drum/marş voios către administraţia Cimitirelor, îl întâlnesc pe prietenul Vasile Cherpedin. Nu-i singur. E însoţit de Ion Mutelcă, celălalt tovarăş al meu şi al lui. Ne salutăm tustrei, reciproc şi avantajos, pentru că nu ne-am văzut din zilele Crăciunului 2015. Ne facem urările de An Nou, ne mulţumim…

Mascaraua XY (II)

Scris de Miercuri, 13 Ianuarie 2016
CLICK AICI pentru a CITI Mascaraua XY (I) Ce auzi în troleibuze, în plimbare, între blocuri.../ decât searbede discuţii despre sex, „sarmale reci”? – N-au habar că şansa moare, că se programează şocuri/ şi că se politizează soarta vinului în beci!/...Patru rândunici pe sârmă am...că am furat o sârmă/ să…

Mascaraua XY (I)

Scris de Marți, 12 Ianuarie 2016
Dacă-l urmăreşti (vreodată) cum vehiculează limba/ de stejar, salcâm, jugastru, frasin, carpen şi agud,/ şi cum dă (din mâna stângă) să arate că un timp a/ fost silit să se ascundă în metroul de Adjud,/ cum îşi laudă trecutul mai dihai ca M. Viteazul,/ cum îl pupă guşterimea, de ţi-i…

Oleacă de dulce postrevoluţionar (II)

Scris de Luni, 11 Ianuarie 2016
Dară, înc-o dată dară, cine este vinovatul/ că v-aţi uns cu „oceni plohoi” şi vă scârţâie „krivatul”?/ că vă îmbrăcaţi „rubaşka” şi că vi se vede aia/ când urlaţi „mî hocim vostok” şi vă devoraţi tigaia?/ cine a vota infernul, frâna, împăratul roşu?/ cine i-a suflat găinii libidoul şi cocoşul?/…

Oleacă de dulce postrevoluţionar (I)

Scris de Sâmbătă, 09 Ianuarie 2016
Dar ce zgomot se aude? triluri lungi de păsărele?.../ Nu-i nimic: pe sub fereastră trece visurile mele!//... Şchioape sunt... au fost... (odată!)... drepte, lungi, frumoase, zvelte/ până când le transformară impostorii în unelte;/ până când şobolănimea le-a scos unghiile, ochii.../ şi cu labele păroase le-au cotrobăit sub rochii;/ până când…

Un ateu, doi poeţi şi un prozator

Scris de Vineri, 08 Ianuarie 2016
Nu vrea să plece. Nici de-al naibii nu vrea să se ducă. Nici în ruptul capului nu se dă dus. Orice argument este de prisos. Nici o ameninţare şi nici o mustrare nu-l poate determina să-şi ia inima-n dinţi şi picioarele de-a spinarea... şi să-şi urmeze calea. Cică nu-i convine.…

Bucuriada copiilor săraci (pastel contemporan)

Scris de Joi, 07 Ianuarie 2016
Moto: "Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă." (Octavian Paler) Mamă, câte oase are porcul din Alimentară!/ Uite ce măsline grase putrezesc în galantar!/…
Pagina 77 din 114