Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Şi parcă vroia să întrebe Ceva

Scris de Joi, 25 Februarie 2016
Ieşise din trup şi umbla pe afară. Şi parcă vroia să întrebe Ceva. În fiecare zi, de dimineaţă până-n seară, umbla încolo şi încoace, dar fără izbândă umbla. Şi tot aşa, tot aşa...până când s-a resemnat şi a vroit să se întoarcă în trup, dar a văzut că nici trup…

Sunt iarbă până unde a ostenit Lumina!

Scris de Miercuri, 24 Februarie 2016
Nu...nu este aceasta...este Cealaltă! Deoarece numai Cealaltă se scrie cu literă mare! Aceasta se scrie cu literă mare numai la începutul Lumii, dar Cealaltă se scrie cu iniţială majusculă chiar şi după sfârşitul Lumii! Când merge, e înaltă, foarte înaltă...Înaltă cu literă mare, adicătelea! Când stă, e lungă, foarte lungă...…

Nu poate fi altă Cineva în locul Ei

Scris de Marți, 23 Februarie 2016
Ea este. Nu poate fi altă Cineva în locul Ei. Fiindcă numai Ea-i cu literă mare. Nu ştiu de ce altele/celelalte sunt cu literă mică. Dar nu numai asta-i osebirea. Mai sunt o droaie de diferenţe între Ea şi ele. De pildă, o singură dată dacă-i auzi glasnicele şi timbrul,…

Democraţia pălăriei şi pălăria Democraţiei

Scris de Luni, 22 Februarie 2016
Frumos, foarte frumos...negreşit...impecabil!...Păi, cum mama zmeilor să nu fie Frumos când Urâtul şi-a luat picioarele de-a spinarea şi inima-n dinţi şi s-a dus în Eden, sub Mărul păzit de ciomagul-Adam şi de farmecul-Eva? Ia să vedeţi şi să ascultaţi dimensiunile şi consistenţa cestui Frumos acoperit/descoperit întru veşnică Admirare/Iluminare a celor…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (VII)

Scris de Sâmbătă, 20 Februarie 2016
Bucuroasă că am să-i fac şi o statuie „practică”, Marghioala Etna Trăncăneală ne propune o lectură-maraton, o pe/trecere cum rochia ei fără sfârşit, aflată la cusut în atelierul madamei Sofia Scărmăneală, croitoreasă şi ultimă nepoată a celebrului rege al tâlharilor şi al bălţilor, Vasili Ştefan, zis Terente. Cică mai are…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (VI)

Scris de Vineri, 19 Februarie 2016
Străzile oraşului sunt dominate de-o tăcere apăsătoare, fără precedent. Cică pe Mogoşoaia se aflau mult mai mulţi oameni decât capacitatea acestui pachebot. Şi cică aproape toţi s-au înecat. Şi cică un fluviu de lacrimi se pregăteşte să nu uite niciodată cel mai mare şi tragic accident naval de la Dunăre.…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (V)

Scris de Joi, 18 Februarie 2016
Nu ne vine să credem că poetul Panait Căpăţână nu glumeşte! Mai ales că acest Villon de Galaţi e arhicunoscut ca mare şugubăţ în urbe! Coţcăriile sale i-au adus multe necazuri, multe afurisenii, dar i-a şi desenat/manuscris o fină aură de erou fără portofoliu! Mai ales când l-a „dat” mort…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (IV)

Scris de Miercuri, 17 Februarie 2016
Sigur că da!... E chiar Panait Căpăţână, cel mai spilcuit poet dintre gălăţeni, cel mai degrabă desfăşurător/înfăşurător de Metafore pe secundă, pe metru pătrat, pe metru cub, pe cap de pasăre, pe cap de locuitor! Pus la patru ace, văcsuit şi netezit, cu aer pembe, cu mustaţă de scriitor damnat...…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (III)

Scris de Marți, 16 Februarie 2016
Auzi: „cât am spus în zadar ce frumoasă nu eşti/ niciodată n-ai vrut să mă scuipi ori să pleci/ ţi-a plăcut cum dădeam de mâncare la regi/ cum turnam elixir la regine în ceşti!// cum stăteam în păduri să aud păsări lungi/ şi voiam să ajungi cu acum(ul) atunci/ şi…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (II)

Scris de Luni, 15 Februarie 2016
Da... exact cum mărturisesc în ziarul de ieri, exact aşa-mi pun în gând şi în faptă să cuceresc cea mai rezistentă „cetate” din Cotul Pisicii! „Cetatea” se numeşte Marghioala Trăncăneală, dar localnicii din Grindu o strigă Etna fiindcă-i femeie vulcanică, latentă, cu design şi interior sănătos de la gât în…

Ultima noapte cu amanta din Cotul Pisicii (I)

Scris de Sâmbătă, 13 Februarie 2016
Recunosc...sunt un get-dac infidel, un drăgostit nestatornic, un alergător după cel puţin trei virgulă paisprezece iepuri în aceeaşi vreme, în acelaşi timp, brusc, deodată, concomitent şi instantaneu! Demult, când începusem a umbla şapte văi şi-o vale-adâncă şi şapte dealuri şi-un deal mic după pupeze cu fustă lungă sau scurtă, conform…

Şi nu are cum să nu vină din sus

Scris de Vineri, 12 Februarie 2016
Vine din sus. N-are cum să vină din jos. Dacă nu vreau, nu se apropie încet. Iar dacă vreau, se apropie cum vreau. Dacă nu vreau să nu se îndepărteze, o face pe încăpăţânata, şi se apropie mult, mai mult decât (îmi) trebuie. Dacă nu vreau să nu se apropie,…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (XI)

Scris de Joi, 11 Februarie 2016
Plita Memoriei! Memoria Plitei! Câtă asemănare! Câtă potrivire! Şi cât adevăr! Iată! Chiar acum! Chiar aici! Se aude! Ascultăm! „Aşa de vis era...şi foarte lungă/ femeia dispărută înainte/ de-a fi văzut-o şi de-a fi ştiut.../ ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte!... Mai cară cai pe calcar indienii/ – (lozinci…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (X)

Scris de Miercuri, 10 Februarie 2016
Plita Memoriei! Memoria Plitei! Câtă asemănare! Câtă potrivire! Şi cât adevăr! Iată! Chiar acum! Chiar aici! Zice Ion Mutelcă! Ascultăm! „Sora mea are toate mâinile murdare de muncă:/ plug, sapă, carte, copii, fructe, bidinea...!/ Sora mea are o soră asemănătoare:/ Doamne, Dumnezeule, ce mâini frumoase are sora mea!... Tatăl meu…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (IX)

Scris de Marți, 09 Februarie 2016
Da...recunosc: sunetele şi răsunetele alcătuirii mele sunt cele mai mici, cele mai mărunţele...nişte vibraţii de paie, nişte murmure abia perceptibile, nişte produse echivalente surcelelor pe care dregătorul/prietenul Batog le zvârle sub Plită, aşa, să se coacă felia din bostanul primit drept pomană! Mi la dăruit de bogdaproste tanti Maria, o…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (VIII)

Scris de Luni, 08 Februarie 2016
Pe rând şi cu atenţie de artilerist privind prin alidadă, fiecare sfătuit şi sfătuitor al Plitei celei de Taină scrutează văzduhul/nimbul convivului/ciracului său! Şi (după magnifica metaforă din „Cântec naiv”, pentru care îi mulţumesc poetului Emil Brumaru şi-l declar, în glas şi-n timbru cu mulţi alţi iubitori de semantică, printre…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (VII)

Scris de Sâmbătă, 06 Februarie 2016
Tiptil, dintr-un pliu al Memoriei, ca şi cum ar vrea să participe şi dumnealui la Sfatul Vibraţiilor cu Mutelcă, Batog, Balaban, Cherpedin, Costache şi Zimbru, apare/răsare un motan! Un motan albastru! Un motan încărcat cu Istorie! Chiar începem să credem că acest cotoşman a mai fost Aici, că nu-i străin…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (VI)

Scris de Vineri, 05 Februarie 2016
Să vezi şi să auzi ce? Ce, crezi că n-ai ce să vezi şi să auzi? Cu vârf şi bătătorit ai de auzit şi de văzut în cest oraş din ce în ce mai trist şi mai ostenit, controlat de alegători „democraţi”, adică de „puterea populară”, adică de un discernământ…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (V)

Scris de Joi, 04 Februarie 2016
Sigur că da! Astea-s alimentele, asta-i vibrarea/emoţia! Ăştia-s mâncăcioşii, astea-s rezultatele din jurul plitei! Plita Memoriei! Memoria Plitei! Oamenii Plitei! Oamenii Memoriei! Şi toţi... parcă se gândesc la Atunci! Nu, nu parcă se gândesc, ci chiar se gândesc la Atunci! Tocmai la Atunci, la Duminica Orbului, adicătelea! Când au/am ales…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (IV)

Scris de Miercuri, 03 Februarie 2016
Fiecare înghite ce şi-a luat de pe plită. Că aşa-i plita memoriei: încărcată cu tot ce poate fi mai bun, chiar dacă nu şi mult. Fiecare înghite şi tace. Parcă nimeni nu mai are nici un fel de curaj, aici şi acum, lângă şi în memoria plitei. Fiecare înghite şi…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (III)

Scris de Marți, 02 Februarie 2016
Sigur că da... plita dregătorului Ion Emil Batog e încărcată cu bucate, dar şi cu memorii! Şi ne întrebăm, cum poetul Francois Villon, pe bună dreptate, în urmă cu peste cinci sute cincizeci de ani: „unde sunt zăpezile de altădată?”... Fiindcă, îl auzim pe convivul Ion Mutelcă, „asta nu-i iarnă,…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (II)

Scris de Luni, 01 Februarie 2016
Uite, plita memoriei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Uite, memoria plitei este aproape, foarte aproape, încărcată cu de toate! Şi auzim: „Iată, a venit şi iarna teoretică, suspectă!... practic, e un fel de-aiurea, e un tren fără persoane; seamănă cu o cumătră arzătoare şi infectă; nici copiii…

Memoria plitei şi plita memoriei noastre (I)

Scris de Sâmbătă, 30 Ianuarie 2016
Discipolul şi prietenul meu înverşunat, dregător Ion Emil Batog, încearcă să mă convingă despre pericolul care ne paşte când mâncăm ceva, însă nu cunoaştem calitatea/caracteristica vibraţiilor generate/declanşate în urma consumării acelui aliment. Şi începe să-mi dea exemple cu nemiluita, lăsându-mă să concluzionez că dumnealui a mâncat de toate, adică a…

Poezie şi dulceaţă de cireşe amare (V)

Scris de Vineri, 29 Ianuarie 2016
Sigur că da! minune! nu jucărie!...Auzi, domnule...un sărac mare tare nu încape în groapă! păi, cum să nu încapă, domnule? faci o groapă mai mare, şi gata! nu? O întreb pe tanti Suveică, să mă limpezească...şi ea-mi zice calm, pur şi simplu, aşa, să audă şi nea Mutelcă, să audă…
Pagina 81 din 119