Cum a fost a doua seară a Festivalului de Folclor: Exotism, ritm şi impetuozitate (FOTO)

Sunt acasă, în casa părinţilor mei, în odaia cea micuţă, cu ferestruică înspre cel mai frumos Răsărit. Citesc pe-ndelete "Corbul" lui Edgar Allan Poe, în sublima traducere a lui Ştefan Augustin-Doinaş. Citesc acest poem al destrămării şi al descompunerii, al halucinaţiei şi al deznădăjduirii, al resemnării, dar şi al visării inexorabile... pentru că şi eu am avut o Lenore, cred că şi tu ai avut o Lenore, şi cred că şi el a avut o Lenore. Şi cred că fiecare a fost ...

E de-o vârstă cu mine, învaţă (?) la un liceu teoretic din târgul Bârladului, m-a îmbrobodit să cred că-i aleasa mea pe viaţă şi pe moarte... şi o cheamă Agripina. Pe mine mă cheamă mama la colţul de nord-est al casei noastre cu cer la uşă şi-mi spune clar la urechea cealaltă: "Nu mai fi naiv şi nu mai umbla după himera din Miroasa! Tu alergi după fusta ei scurtă, iar ea se ţine cu mâinile-amândouă de tămâiosul lui Mitică Şoarece, Brebenel, un derbedeu repetent ...

ce frumoasă erai/ce frumoasă erai timpul meu luneca/ pe o gură de rai şi spuneam poezii/ şi nimic altceva ce mai lună era/ ce mai lună era uneori eram înger/ alteori eram drac ce mai fluier de os/ ce mai fluier de fag adunam licurici/ şi veneam repeziş pe înalt pe adânc/ pe furiş pe costiş să-i aştern unde stai/ uite-aşa şi aşa să visezi minunat/ şi încet nu cumva de atunci pân-acu/ au trecut e-he-hei în trecut şi ai lui/ şi ai tăi şi ai mei şi credeai că-s aşa/ ş ...

În fiecare zi, fără merinde şi veşminte preţioase, merge la capătul celălalt. Stă exact pe marginea lui... şi priveşte în Sine. Nu poartă bijuterii scumpe, dar sunt distincte şi încărcate cu povara sentimentelor viitoare. Poartă greieri în păr şi aminteşte frumuseţea clasică elină. Cu fruntea rezemată de genunchi, seamănă cu Crimhilda, făptura care l-a pus pe hunul Atilla în braţele morţii. Foarte rari pe aceste meleaguri, trecătorii o scrutează suspicioşi, unii ...

Te rog foarte frumos, du-te acolo, în mijlocul nopţii din mijlocul pădurii din mijlocul copilăriei şi vezi cum se aude cântecul în oul de privighetoare, şi vezi cum se aude blândeţea cuvântului în pântece de lupoaică şi de căprioară, şi vezi cum se aude trecerea înaltă a sângelui prin copacii cu freamăt şi linişte şi cuibare! Te rog foarte frumos, du-te acolo, unde ţi-am spus în cuvintele dinaintea cestor cuvinte, du-te chiar acuma, nu mai e loc şi nu mai e timp pe ...

Faceţi linişte în tranşee! Vă ordon, faceţi linişte în tranşee! - tună comandantul ciuruit de gloanţe rătăcite, obligat de cuvântul/ordinul altor şi altor mulţi distinşi comandanţi. Nu vă jucaţi cu duşmanii! Voi sunteţi duşmanii lor! - abia mai răsuflă acelaşi comandant în cădere liberă, sătul de frică, plictisit/scârbit de târcoalele corbilor diletanţi. Soldaţii se uită între ei, se uită fiecare în raniţa fiecăruia, să caute şi să-şi aducă aminte ( ...

Nu credeam că voi ajunge să pot asculta vreodată aceste cuvinte negre, spuse de-un om cu haină neagră şi cu sufletul mai negru decât miezul morţii! Nu credeam că vor fi atâtea aplauze şi urlete, ca şi cum sunt mai vinovat decât cei care mănâncă doar chiftele de lebădă şi omletă de privighetoare! Nu credeam că voi fi osândit cu atâta cruzime şi cu atâta severitate şi că un om inteligent mai rău decât mine va rosti douăzeci şi şapte de cuvinte blestemate: în n ...

Eu te visez cu TOTDEAUNA,/ tu mă visezi cu NICIODATĂ, eu te pândesc pe drumul mare,/ tu te fereşti pe drumul mic, eu am crezut că nu se poate/ ce s-a putut să nu se poată, dar n-am pus lacăt la uimire/ şi n-am trecut la inamic, n-am azvârlit cu barda-n lună,/ cu piatra-n singura MARIE care-(mi) vesteşte ÎNVIEREA/ ca pe-o DIVINĂ TRAGEDIE! Nu s-a putut să nu se poată/ abandonare-n holocaust, nălţare-n flăcări (prin rugare)/ şi mormântare-n manuscris, dar n-am ales vro tângu ...

Ieri, în drum spre autobuzul care circulă de rupe asfaltul şi face legătura între "dormitorul" Sfântul Lazăr şi gara CFR, întâlnesc două persoane (şi personaje) foarte cunoscute în spaţiul Mioritic a/real: Ion Mutelcă şi Vasile Cherpedin. Ceşti doi octogenari se duc în/spre marginea oraşului. Se duc pentru ca să ia o gură de aer curat şi oleacă de linişte. Fiindcă în inima putregăioasă a Bietului Galaţi aieste două elemente strict trebuincioase senectuţii... canci! ...

Este cazul (cred că-i cazul) să ne dăm o ţâră sama/ cât de mare e distanţa de Si Vis Amari, Ama!.../ cât de mult se-ndepărtează de la rost şi de pe cale/ ceşti cuplaţi la zgomotoare, ceşti săriţi din balamale,/ ceste lungi şi scurte dive prin "boema" lustruită/ de triumful decadenţei începând din crisalidă,/ de victorii fără luptă şi de glorie măruntă,/ de urât, de gol, de lene pe-o cărare ce se-nfundă,/ pe un drum cu orizontul chiar sub nasul lor de "vază".../ D ...