Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Amintiri din podul bisericii (VII)

Scris de Miercuri, 21 Mai 2014
Fără să am sau să nutresc metehne habotnice, poposesc (şi eu) în bazilica visată, promisă şi zidită de preotul Mitică Luca, ajutat de mulţi enoriaşi ai parohiei, cum spuneam. Merg pentru că am un fel de respect (deosebit de respectul general) pentru osârdia aflată la temelia cestei Ctitorii, pentru că…

Amintiri din podul bisericii (VI)

Scris de Marți, 20 Mai 2014
Aşa a spus: "Am să mă fac popă! Popă am să mă fac!"... Şi popă s-a făcut! Apoi, aşa a spus: "O să-mi fac biserică! Biserică o să-mi fac!"... Şi începe să-şi facă biserică! Unde începe să-şi facă biserică? Îi arată nea Ion Emil Batog unde-i bine să toarne piatra…

Amintiri din podul biserici (V)

Scris de Luni, 19 Mai 2014
Desigur, preoţii au fost totdeauna ţinte perfecte pentru atei, pentru eretici, pentru răi, pentru ipocriţi, pentru ingraţi, pentru maţe fripte şi coate goale, pentru cei negri în cerul gurii şi cu sufletul pestriţ. Cum se zice, nu-i nici o zi lăsată de la Dumnezeu să nu aud tot felul de…

Amintiri din podul bisericii (IV)

Scris de Sâmbătă, 17 Mai 2014
Da, terminăm şcoala. Eu o termin cu doi ani mai înainte decât Mitică. El o termină cu doi ani mai târziu decât mine. Şi plângem. Zău! Eu plâng pe coclaurile Zimbrului...[(un Macondo (ne)omologat)]...el varsă lacrimi pe meleaguri bursucănene, unde Şcoala învăţătorului/directorului Ion Victor Răşcanu a plămădit, a frământat, a modelat…

Amintiri din podul bisericii (III)

Scris de Vineri, 16 Mai 2014
Da, clădirea Şcolii generale e gata. Se apropie 15 Septembrie, când prima promoţie cu opt ani vine să participe la inaugurare, dar şi la un alt fel de Început pe bănci. Vin şi părinţii. Vin şi bunicii. Vin şi autorităţile locale şi judeţene. Vine şi Vasile Balşoi, preşedinte al Sfatului…

Amintiri din podul bisericii (II)

Scris de Joi, 15 Mai 2014
Iată câteva secvenţe dintre amintirile pregătitoare a ceea ce avea să fie mai târziu, adică tocmai acum! Iată câteva întâmplări fabuloase, câteva dintre pe/trecerile noastre, ale lui Mitică Luca şi ale mele, prin văzduhul şi prin pământurile purificatoare, tămăduitoare de suflete şi trupuri, dar şi înălţătoare de unde, până unde,…

Amintiri din podul bisericii (I)

Scris de Miercuri, 14 Mai 2014
Sâmbătă, cam pe la ora şapte, când comandantul bisericii, parasimpaticul Ion Emil Batog, deschide poarta şi uşa şi calea, mă găseşte în pod, exact deasupra intrândului în naos, cam la trei metri deasupra locului pe care creştinii îşi aştern fruntea să (se) roage, să (se) mărturisească, să-şi ceară iertare, să…

Strânge-ne de pe drumuri, nene primar! (II)

Scris de Marți, 13 Mai 2014
Da, nene primar, locuim pe drumuri! Dacă nu crezi, vino şi te uită! Exact cum îţi spuneam în ziarul de ieri, avem domiciliu mobil pe Oltului! Aici ne târâim zilele şi nopţile! Aici facem foame, suportăm "grija" celor care ne "iubesc" ori primim înjurăturile celor care ne urăsc! De-a lungul…

Strânge-ne de pe drumuri, nene primar! (I)

Scris de Luni, 12 Mai 2014
Mă prenumesc Turturel. Turturel... şi-atât. Eu n-am nume. Pentru că nici părinţii mei n-au. N-au avut, adică. Fiindc-au murit. Au fost ucişi după ce m-au făcut pe mine, pe sora mea şi pe fratele meu. Cu ghioaga i-au ucis nişte monştri cu suprafaţă umană. Trigemeni au ştiut să plămădească ultima…

Un bilet de tren şi o carte de rugăciuni

Scris de Sâmbătă, 10 Mai 2014
Moto: "Şi câinele, prieten bun cu luna,/ ham-ham! păzeşte fluierul de os... tot mai bătrân, Ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos, să aibă apă cine-o fi să vină,/ în urma lui, pe singurul pogon... e vinovat şi n-are nici o vină:/ Ion (în sat) e poreclit Ion...…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (VI)

Scris de Vineri, 09 Mai 2014
Sigur că da! Renunţ (şi în staţia de la CEC) să aştept şi să iau autobuzul! Cum să mă sui şi să înghit acelaşi aer cu ăştia, care-şi aruncă scuipatul şi mucii la întâmplare, care mânjesc teii (şi aşa schilodiţi de marii experţi ai Primăriei) şi murdăresc atmosfera cu prezenţa…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (V)

Scris de Joi, 08 Mai 2014
Cum ziceam în ziarul de ieri, am ajuns şi sunt în staţia de autobuz din faţa fostei Agenţii CFR. Mai exact, lângă PC. Nu ştiu ce (mai) face, ce (mai) este, cum (mai) este şi ce se (mai) spune despre PC. Îl rog pe un nene mai îngrijit la figură…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (IV)

Scris de Miercuri, 07 Mai 2014
Da, ajung în Bădălan, însă toată lumea-i pe stradă, prin cârciumi şi pe la colţuri, pe maidane şi prin ogrăzi! Nici un loc mai ferit, mai ascuns, aşa, să pot şi eu interveni-n fundul alcătuirii mele, fiindcă mâncăriciul parcă ştie că mi-i ruşine să mă scarpin şi să scap de…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (III)

Scris de Marți, 06 Mai 2014
Sigur că da! Americanii sunt pe Lună, gălăţenii aşteaptă să se întunece de noapte şi să se uite în sus, poate-i plin satelitul natural, şi poate-i senin, şi poate-i văd pe yankeii temerari cum sunt de şase ori mai uşori decât aici, pe mărgica de lut! Iar eu, nemernicul şi…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (II)

Scris de Luni, 05 Mai 2014
Cum spuneam în ziarul de ieri, sunt Toader naimaD, locuiesc lângă strada Frunzei...şi, din când în când şi din ce în ce mai rar, mă plimb prin Noul Oraş/Galaţi. Mă plimb să văd unde, de unde, până unde încotro, de ce şi pentru ce...cum evoluează o populaţie scăpată de sub…

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (I)

Scris de Vineri, 02 Mai 2014
Bună ziua. Mă numesc Toader animaD, am domiciliu in/stabil pe strada Frunzei. Spun in/stabil deoarece, odată şi odată, vorba cântecului uitat pe nedrept, "păsărică, mută-ţi cuibul şi te du!"...în marele Dormitor subteran. Nu?...Sigur că da! De carieră, sunt ofiţer/marinar de apă dulce, de apă sărată, de apă plată, de apă…

Niciodată nu pot uita ce face drumul la dreapta

Scris de Joi, 01 Mai 2014
Domol (sau brusc) drumul face la dreapta...(îmi amintesc o întrebare pusă de Învăţător, demult, la ora de gramatică/sintaxă: "Ia spune, elevule, dacă ştii, ce face drumul la dreapta?")...Desigur, trebuie să ştiu. Dacă nu ştiu, se numeşte că nu am învăţat. Şi, dacă nu am învăţat, iau pasul şi lovitura. Adică,…

Un şofer mărunt, indiferent şi scârbos

Scris de Miercuri, 30 Aprilie 2014
Eu sunt. Eu sunt şoferul mărunt, indiferent şi scârbos. Eu sunt nesimţitul care conduce autobuzul de pe traseul 9, ieri, dinspre cimitirul lui Lazăr spre monstrul din beton, căruia i se zice Gară (de călători) CFR. Hai să vă povestesc de ce sunt mărunt, indiferent şi scârbos! Da? Sigur că…

Prolegomene despre tunuri şi iubire (III)

Scris de Marți, 29 Aprilie 2014
Mai târziu, într-un turneu al Cenaclului Flacăra, în Palatul Sporturilor din Galaţi, Adrian Păunescu îmi înmânează Premiul pentru Poezie al revistei Convorbiri Literare, jurizat/acordat de poetul Ioanid Romanescu. Emoţii devastatoare îmi suie o droaie de noduri în gât şi îmi accelerează pulsul până la limita fibrilaţiei ori până în pragul…

Prolegomene despre tunuri şi iubire (II)

Scris de Luni, 28 Aprilie 2014
Stau jos. Cum să nu stau jos când îmi porunceşte poetul? Cum să nu-mi "pun caru-n piatră" (vorba sfântă a părinţilor noştri din josul Moldovei de sus şi din susul Moldovei de jos) şi să nu-l ascult pe Adrian Păunescu, pe care-l căutasem prin toate ungherele şi cotloanele bibliotecilor, căruia-i…

Prolegomene despre tunuri şi iubire (I)

Scris de Sâmbătă, 26 Aprilie 2014
Când Adrian Păunescu a scris "Iubiţi-vă pe tunuri!", cineva din sală, din ţară şi de dincolo de ţară a zvârlit o replică amară (cică) pe adresa unuia dintre cei mai mari poeţi ai contemporaneităţii de atunci, de acum şi din toate timpurile viitoare: "Nu putem, bardule de la Bârca, să…

Aria flămândului din opera foamei (II)

Scris de Vineri, 25 Aprilie 2014
Sigur că da!... Vasile din Ţiglina IV scormoneşte gunoaiele civilizaţiei în fiecare zi. Să caute demâncare. Să nu moară flămând. Asta nu însemnează că vrea/trebuie să moară sătul. Cum să te saturi din resturile ne/menajere ale inteligenţei contemporane când (mai ales aici) concurenţa e susţinută necruţător, începând cu ţiganii noştri…

Aria flămândului din opera foamei (I)

Scris de Joi, 24 Aprilie 2014
Se poate zice că s-a scris mult şi bine/rău despre foame/foamete. Se poate zice că-i adevărată această afirmaţie. Se poate constata pe viu (şi pe mort) cât de impresionantă-i foamea în desfăşurare, cât de nesimţit şi indiferent e spectrul foametei, cât de fără orizont sunt cei săraci cu duh şi…

Cu amanta şi legea printre vikingi

Scris de Miercuri, 23 Aprilie 2014
Sunt în Norvegia. În loc să umblu creanga prin pădurile moldave, umblu aiurea printr-un stat/regat scandinav. Mai exact, nu caut potcoave de cai morţi ori vii, nu caut moaşte de vikingi vechi ori noi, nu caut rămăşiţele (reale sau imaginare) ale celui mai puternic zeu din mitologia cestui loc (vezi…
Pagina 94 din 115