Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Lectură şi foame pe genunchiul piciorului de plai (III)

Scris de Joi, 17 Mai 2012
  În timpul vacanţelor (şi al duminicilor) nu scăpăm de griji şi îndatoriri. Mama nu ne taie dreptul de a fi papă-lapte, dar nici nu ne dă liber, adică să facem ce vrem, să batem câmpii pe dealuri, să umblăm creanga prin pădure. Deviza e clară: cine papă lapte, merge…

Lectură şi foame pe genunchiul piciorului de plai (II)

Scris de Miercuri, 16 Mai 2012
  Sigur că da! După atâta muncă (pe bune) luăm (cam una pe juma de zi) o pauză de tras sufletul (cum se zice aici, nu acolo), de reglat (reanimat) inspiraţia şi expiraţia, adică. Dacă tot ne hodinim, hai să şi mâncăm, nu? Stăm la umbra unui tufar spontan sau…

Lectură şi foame pe genunchiul piciorului de plai (I)

Scris de Marți, 15 Mai 2012
Pe lista (nescrisă) de priorităţi, foamea ocupa (totdeauna) ultimul loc. Celelalte activităţi (foamea este o activitate, da?) se află pe primele locuri, iar prima dintre primele se numeşte muncă. Joaca nu-i trecută pe listă, dar o întreţinem şi o întrebuinţăm fraudulos, cu orice risc, cel mai mare dintre acestea fiind…

Ţâncul pământului şi filarmonica de câmp

Scris de Luni, 14 Mai 2012
  În sfârşit, cred că am gândit corect: îţi dau eu! îţi dau, fiindcă tu nu ai! eu am foarte multe şi foarte lungi! să ai şi tu, nu numai eu! poţi să iei câte vrei! eu le am de atunci! cred că ştii de când! dacă nu ştii, pot…

Leul şi purtătoarea de cuvânt

Scris de Sâmbătă, 12 Mai 2012
  În general, mi-i frică de animale, mai ales de lei şi de neamurile lor. Trebuie să-mi înving această frică, să mă apropii mai mult de regnul animal, fiindcă am multe de învăţat de la comportamentul acestor patrupede fioroase şi indiferente la prostia omenească. Prin urmare, îmi propun să iau…

O umbră de fluture şi un zmeu cu mustăţi

Scris de Vineri, 11 Mai 2012
  Vreau să fac cel mai bun zmeu din sat. Zmeu bun înseamnă zmeu urât. Cum să fac zmeu frumos? Este împotriva firii, împotriva bunului gust, este anacronic. Este foarte greu să fac un zmeu urât. Fiindcă, în general, eu fac numai substantive frumoase, chiar dacă un deştept de la…

O scară la cer şi semnul crucii de trei ori

Scris de Joi, 10 Mai 2012
  Nu are linişte. Trebuie să plece în pădure să aducă doi drugi de scară. Lungi şi drepţi ca lumânarea. Că vrea să facă scară (până) la cer, nu orice fel de scară. Se uită la soare (nu la ceas, fiindcă nu are din ăsta). N-are cum să plece cu…

O mitralieră adevărată

Scris de Miercuri, 09 Mai 2012
  Exact pe marginea sudică a Copilăriei de nord locuieşte o râpă. O râpă care mi-a umplut cei paisprezece ani de-acasă cu aventuri şi jocuri fabuloase, cu memorii pe care (când nu le voi mai ţine minte) am să mă apuc să le scriu. Pe fundul râpii (care merge de…

Sora mică a Singurătăţii

Scris de Marți, 08 Mai 2012
Doamna Lui este sora mică a Singurătăţii. Seamănă leit, zici că-s gemene. Dacă nu eşti atent, poţi crede că aceasta este cealaltă, iar cealaltă este aceasta. Se aude că are sufletul plin de domnul Unu, dar distanţa dintre ei se observă de departe, mai ales noaptea, când Liniştea (atâta, cât…

Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna Lui

Scris de Luni, 07 Mai 2012
Domnul acesta (un romantic întârziat şi naiv până la obrazul celălalt) îmi lasă (aproape) zilnic mesaje scrise în cutia cu celebrul păianjen hodorog. Sunt interesante, unele sunt demne de literatura despre îndrăgostiţi, zici că-s copiate din corespondenţa dintre Eminescu şi Veronica…Domnul acesta, dacă mai scrie aşa (şi mai şi citeşte,…

Indiferenţa şi logica dobitocului de tablă

Scris de Sâmbătă, 05 Mai 2012
  Strada Frunzei. Ora 4. Noapte. Nu chiar beznă, dar noapte. Ţigările mă scot din răbdare şi din casă. Afară, aproape ţipenie. Doar pe ici/pe colo câte-un fumător în pană, ca şi mine, ori câte-un chefliu cântând anapoda şi tare, întârziat temporal şi mintal, deopotrivă. Ora 4 este ora la…

Când le voi găsi, am să-ţi spun o poveste de dragoste

Scris de Vineri, 04 Mai 2012
  Deschid fereastra dinspre răsărit. Geamul bate doi kilometri spre nord-est, exact în locul de unde aud patru cuvinte: "nu mai am cuvinte!"…Închid fereastra brusc, nu vreau să-mi asum riscul (şi curajul) de a auzi cine ştie ce continuare…Dacă s-a întâmplat ceva urât…şi (din cauza asta) ea (vocea aceea care…

O scrisoare de la domnul care a iubit-o foarte mult pe doamna Ta

Scris de Joi, 03 Mai 2012
  Ieri, abia scăpat de sub controlul unui popă care insistă să mă facă isonar (mă şi imaginez behăind aiurea-n biserică, fiindcă n-am voce nici măcar să chem moartea la consult), mă ciocnesc de tanti Richter (nevasta şefului de scară), care mă anunţă că soţul ei zguduitor e plecat cu…

Hoţul de castraveţi şi gulii… şi veşnica lor pomenire

Scris de Miercuri, 02 Mai 2012
  Odată, după ce am furat toţi castraveţii din grădina lui moş Gheorghe şi toate guliile din ograda lui moş Costin…nici nu se înserează de-a binelea şi mă strigă mama (de pe prispă) să mă duc la ea, că are să mă întrebe ceva, să-mi spună nu ştiu ce!…Eu mă…

Mă duc să-mi aduc aminte şi să ascult glasul fântânii

Scris de Luni, 30 Aprilie 2012
  Ieri (exact în marginea punctului unde am găsit demult o lacrimă a mamei pe costişa cu ciuperci, pe cărarea aceea şerpuitoare atunci şi acum)… mă duc să-mi aduc aminte şi să ascult glasul fântânii din care am băut de atâtea ori şi sub salcia căreia am stat la umbră…

Cei trei L ai Apocalipsei şi salvarea de pe orizont

Scris de Sâmbătă, 28 Aprilie 2012
  Mâncăm ciuperci pe săturate. Ciuperci gătite cu smântână de la Gălbiniţa noastră uriaşă, răbdătoare, cu cei mai mari şi blânzi ochi din toate cirezile pământului. Eu mănânc mai mult, că-s lacom. Din cauza asta, nu mi-a ajuns nimic, niciodată. Sunt lacom la toate, nu numai la mâncare. Nu ştiu…

Aici, toate casele sunt la marginea satului

Scris de Vineri, 27 Aprilie 2012
  Plec să mă duc pe costişă, după ciuperci, dimineaţă. În câteva cuvinte, ies din sat. Fiindcă aici, în Zimbru, toate casele sunt la marginea satului. Trec pe lângă ograda lui moş Fluture. Zăvozii bătrânului se dau la mine şi-mi zâmbesc subtil printre şipcile gardului. Se dumiresc repede că nu-s…

Lucrare de bună voie şi de control la frumuseţe

Scris de Joi, 26 Aprilie 2012
  Parafrazându-l pe Ştefan Augustin-Doinaş, pot începe astfel istoria unei autobiografii (CV, cum este alintată acum): "Un prinţ din Cudalbi, îndrăgind frumuseţea,/ prin glonţuri şi pară trecea triumfal/ să scoată din oameni urâtul, tristeţea…/şi toţi tremuricii cădeau de pe cal…" Nu mai are rost să urmărim (în stil parodic, bineînţeles)…

Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos

Scris de Miercuri, 25 Aprilie 2012
  Deschid fereastra casei părinteşti, mă uit spre stânga, mă şterg la ochi şi citesc pe linia care uneşte cerul cu pământul, scrise cu litere de mână, parcă furate de pe tabla şcolii din Rădeşti sau din Bursucani, câteva cuvinte frumos articulate de învăţătorul Răşcanu, ori învăţătorul Hurduc, ori…: "Eu…

O comisie care şi-a uitat acasă cei şapte ani de acasă

Scris de Marți, 24 Aprilie 2012
  O comisie din Galaţi trebuie să plece în ţările calde. Cu avionul trebuie să plece. Membrii comisiei (unii încă mai suflă) se pregătesc temeinic, se laudă pe la neamuri şi pe la prieteni, abia aşteaptă să se vadă în aer, înconjuraţi de stewardese mortale şi trataţi ca nişte belferi,…

O lacrimă de ne/uitare şi o invitaţie la copilărie

Scris de Luni, 23 Aprilie 2012
  Iată câteva cuvinte din cutia poştală: "Nu-ţi mai consuma energia, strigând! Te rog să fii răbdător! Când am să-ţi spun "hai pe Negraia", de unde vei mai găsi putere, dacă o risipeşti (în van?!)…mai ţii minte când mergeam cu cercul şi-i ţineam echilibrul cu o sârmă îndoită?"...Aici, pe Negraia…

Scriitorul nehotărât şi statuia boxerului Ilie Târâlă

Scris de Vineri, 20 Aprilie 2012
  Ieri, printre ploaie şi după amiază, merg pe strada Oltului, spre strada Braşov, ca să dau în strada Frunzei (ce nume de străzi în Galaţi, nene!). Merg şi meditez într-o veselie, chiar dacă plouă bacovian şi limuzinele cu şoferi excentrici (nesimţiţi, adică) te stropesc de nici un detergent nu…

Floare de salcâm cu dulceaţă de nuci şi cireşe amare

Scris de Joi, 19 Aprilie 2012
  Aşadar, doamnă Mi, dacă eşti convinsă că "linia dreaptă este un cerc odihnindu-se", că "singurătatea lui Unu seamănă cu mama la naşterea mea", că "suntem iarbă până când şi până unde osteneşte lumina"…te rog foarte frumos şi foarte mult să nu mai aştepţi poştaşul astăzi…şi să nu te superi,…

Bătaia de joc şi alienarea omului de către om

Scris de Marți, 17 Aprilie 2012
Şi să vezi, domnişoară Mi, ce (n)-am fost în stare să păţesc la Moara Doamnei (locul în care soldaţii proaspeţi marinari erau frecaţi de-şi dădeau tatăl, fiul şi sfântul duh să se instruiască astfel încât să nu mai rămână nici un gram şi nici un milimetru de duşman pe teritoriul…
Pagina 124 din 126