Galațiul, printre județele cu cele mai mari pensii medii. Locul 5 pe țară

Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Moto:”vino mai aproape,/ îngeră păgână/ - dincolo de ape/ zace o fântână,nu-i mai cere apă/ nici o caravană/ - vino mai degrabă,/ dacă poți fi Ană!” (!) vezi să nu calci pe cicoare!/ vezi să nu calci pe sulfine!ia-ţi rochia ceea (ştii care?)/ şi vino! şi vino la mine!eu stau mai încolo (ştii unde?)/ şi stau, parcă stau în icoană!am tot (am şi steauă în frunte)/ - degeaba-i tot, dacă n-am Ană (!)(!) � ...

Nici nu ştiu cum să mă adresez ţie: domnule bătrân? ori bătrânule domn? Însă sper şi te rog să nu te superi dacă îţi spun simplu: bătrâne!...Aşadar, acestea fiind puse la punct, mă grăbesc să-ţi scriu despre evenimentul ce urmează să se petreacă mâine, în spaţiul şi în timpul nostru i/real, pe bune şi în adevăr. Astfel de pe/trecere n-a mai fost la noi şi nici în preajmă. Mi-a spus tata. Ştia de la taică-său. Cred că-i bine să fim şi noi în jurul sau î ...

Sigur că da! nu mai vine mama să mă scoată din dilemă! nici libelula nu mai apare! cred că primăvara are întârziere! cred că sărmana lepidopteră s-o fi săturat de hazul meu mioritic şi s-o fi dus cu altă primăvară, s-o fi dus unde nu sunt atâtea dileme, atâţia filozofi care aşteaptă doar să vină părinţii şi să-i scoată din orice încurcătură!... La urma urmei, ce dacă nu mai încap nici acolo, nici aici? şi ce dacă n-am să ies din această sfântă nebuloasă? ...

Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” de când nu mai ştiu nimic despre ea, îmi amintesc vioara pe care am umplut-o cu ghiocei şi i-am aşezat-o la picioare era iarnă spre primăvară, iar domnişoara se pregătea să cânte o arie din opera iubirii cu aripile frânte ea era frumoasă şi tristă ca o catedrală jefuită de haimanale, eu eram cu inima la gât şi cu sufletul sărit din balamale de când nu mai ştiu nimic despre ea, despre gleznele şi mâinile ei, su ...

Din colecția „Cele mai clare poezii rămase tablou” merg printre ziduri şi fiare şi lacăte –merg şi aud: pune mâna şi roagă-te!merg printre stele rănite şi vinete –merg şi aud: pune mâna şi ţine-te!merg printre fulgere şi printre tunete –merg şi aud: pune mâna şi spune-te! mergi şi roagă-te la cel despre carese zice că răspunde la orice-ntrebare!mergi şi ţine-te de cuvânt, de cuvinte,de astăzi înapoi şi de astăzi înainte!mergi şi mergi şi mergi... şi ...

Ar fi bine să aflu că sunt? sau ar fi fost bine să aflu că nu sunt? ar fi fost bine să vină tata şi mama să-mi limpezească aşteptările?... Iată, aşadar, alte şi alte întrebări care-mi înteţesc negura şi-mi accelerează dilema! întrebări care mă fac vulnerabil, numai bun de zvârlit în marele depozit al Uitării!... (vezi, Doamne, în loc să caut o ieşire, în loc să fac ceva şi să forţez iţele încurcăturii, eu stau şi mă scufund în retorica asta păguboasă, î ...

Din colecția „Cele mai simple poezii rămase tablou” Moto: "Cine vine să întrebe/ de Orpheus ce mai face...?             Hades numără vertebre/ rupte în război şi pace!                                                            (Iolanda Cremene)   !să facem o clipă tăcere n-această poveste bizară, să vezi ce curat se aude cum viaţa mocneşte afară!   !nimic să nu poată-nţelege de unde începe o roată ...

Şi tot întrebându-mă dacă sunt sau dacă nu sunt, dacă ar fi trebuit să-i dau crezare mamei şi să-i ascult sfaturile şi rugăminţile şi poruncile din ziarul de ieri, şi tot gândindu-mă la ce mă-sa îmi folosește această frământare şi tot sufocându-mă cu deznădăjduirea şi resemnarea şi încăpăţânarea şi cu tot neamul acestora toate (specifice dilemei)... iată, mă perforează fulgerul şi ecoul unei întrebări înfricoşătoare: dacă aş afla (dacă mi s-ar spun ...

Din colecția „Cele mai simple poezii cu Maria” (!) veniți, MARIILOR, veniți/ frumoase, veşnice, preciste -fără CUVÂNT şi fără voi,/ nimic nu poate să existe (!)(!) vă scriu de leagăn şi de cânt/ pe ochiul drept, pe ochiul stâng -sunt fiul vostru, primul fiu,/ şi râd şi plâng, și râd și plâng (!)(!) v-am căutat şi v-am iubit/ absent, aproape şi departe -poeţii mor, şi zeii mor:/ doar voi sunteţi fără de moarte (!)(!) adeseori şi fără rost/ v-am dat merinde ...

Sunt sau nu sunt!... (aceasta-i întrebarea, cum ar zice Hamlet, aceasta-i dilema din ziarul de ieri, nu?)... Şi, dacă bătrânul tata s-a dat jos din carte și nu s-a mai suit, cine să-mi arate uşa, poarta, scăparea? cine să taie şi să forţeze lacătele şi zăvoarele şi cifrele "cerberului" care păzeşte ieşirea? cine să pună o vorbă bună la Demiurgul cel Rău (sentinţa lui Emil Cioran, da?) poate se îndură să-mi deschidă, să mă scoată la lumină? cine să mă dumireasc ...