„Cravata galbenă” și Galațiul. O legătură subtilă între artă, istorie și identitate

Da, nu greşesc, primul meu domn de Respect şi Abecedar: domnul Lascăr Ciucă! un domn Trandafir, ca al lui Sadoveanu! da, sigur nu mi se pare, chiar mai Trandafir decât înaintaşul său, mai Trandafir decât tot felul de atârnaţi şi năimiţi pe la catedrele învăţământului moldav! noi, gâgâlicii din pragul clasei întâia, salutăm frumos şi sincer, exact cum ne-au învăţat părinţii, printre altele, în şapte ani de acasă! domnul Lascăr ne zâmbeşte părinteşte, fără n ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) dă-mi una, prietene, dă-mi numai una -ştii că nu sunt lacom şi îmi ajunge puţin,nu am năvălit niciodată la grămada mare,am fost mulţumit cu un ceai de pelin (!)(!) am visat că fac levitaţie, prietene, am visatcă plutesc peste amintirile de azi şi de mâine,că iubesc toată lumea care mă înconjoară,chiar dacă unii mi-au zvârlit inima la câine (!)(!) am visat că-mi dai una, prietene, una aşteptatăde când m-a d ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) stau clipele la pândă... să fugă din pendule,să fugă din clepsidre, să fugă din Olimp,din cercuri, din pătrate, din cuburi şi din sfere,din tot ce-nseamnă silă şi pierdere de timp (!)(!) sub semnul şi teroarea măruntelor tic/tac/(uri)au înghiţit atâtea Sahare de nisipşi au răbdat de sete şi au răbdat de foameşi au primit devreme târziuri fără chip (!)(!) în timp ce zeii acri şi zeele fudulezvârle la cerberi l ...

Da, la şcoală, în clasa întâi! la şcoala primară, elementară, generală, cum i se zice în aceste vremuri frumoase! frumoase, dar din ce în ce mai des tulburate la cap de către capetele luminate ale "răsăritului" sovietic pus pe îndoctrinare, suprapus pe control totalitar, pus pe alfa şi omega, pus pe urecheat ţâncul pământului şi pe jumulit pupăza din tei!... sigur că da, nu am ce zice: învăţământ gratuit şi foarte bine prins în şuruburile bunului-simţ, foarte bine ...

Sigur că da! cu toţi şi cu toate la GAC! dacă te pâra cineva, un spion al regimului care se anunţa foarte dur, că nu ai dus tot la "grămada" tuturor, a statului totalitar, adică, riscai să nu mai vezi soarele şi copiii, riscai "frăgezire şi îndreptare" în beciurile devenite camere de "educare"! dacă te puneai bine cu samsarii, te alegeai cu niscaiva privilegii, erai "văzut" bine, puteai să speri la un loc în "faţă"!... Sigur că da! în câţiva ani, n-a mai rămas nici un � ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) în trecut e viitorul cel pe care am uitatsă-l observ, să-l gust, să-l chinui, să-l aud - uite, acume târziu să-l chem încoace, la trăit, la dans, la stat -pot să-l chem... şi, dacă vine şi mă-ntreabă de uium?ce să-i dau când mi-i prezentul numărat şi foarte scurt?când pleoapele-s cortine gata de cel gong finalşi când mâine-i fără şanse, plin cu vârf de alt trecut?când ascult ultima PARCĂ hohotind şi în ce h ...

Iată, au trecut cinci ani de la naştere. Am ajuns la șaizeci și cinci. Da, am șaizeci și cinci... şi o soră, Elena, în primul an de viaţă. Este foarte cuminte. Nu plânge. Şi mi se pare suspectă, mai ales că eu am boncăluit un cincinal. Iată, încep să vină portăreii şi trimişii "speciali" pe la porţile oamenilor. Vin zâmbind mefistofelic, adică rânjind. Vin să convingă gospodarii să se treacă şi să-şi dea averea, indiferent că-i mare sau mică, la Gospodăria Ag ...

Din colecția "Cele mai simple poezii rămase tablou" (!) cu picioarele în prăpastie şi cu sufletul pe mal,citeşti "Crimă şi pedeapsă"... și crezi că se poate –domnul Raskolnikov admiră salcâmii a ultima oarăşi zice patru cuvinte: zarurile au fost aruncate (!) (!) cu sufletul în prăpastie şi cu picioarele pe mal,citeşti "Idiotul"... pe-nziuate şi pe-nserate –prinţul Mîşkin rupe şi mănâncă flori de salcâmşi spune cinci cuvinte: zarurile nu au fost aruncate (!) ( ...

Mama, sfânta mea mamă, să nu-mi mai dea lapte?! Oare nu mai vrea? Oare nu mai are? Oare nu mai poate?... Desigur, nu-mi vine să cred, sunt uluit! sunt nedumirit şi nu mai plâng! uit să mai urlu! nici mamei nu-i vine să creadă că Ion, uricul cu atâtea naşe de botez, nu mai varsă lacrimi pe lutul din odaie, pe ţărna ogrăzii, pe cărare şi pe drum, pe arăturile de primăvară şi de toamnă, pe zăpezile mari cât copacii, pe ţinuturile cu verdeaţă autentică, nu acele invocate ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" vino, draga mea suveică!/ – te blestem, dacă nu vii:veci să-ţi cadă luna-n teică/ şi iubirea-n păpădiicând mai mergi şi tu la apă,/ să te răcoreşti un pic,la picioare...şi să-nceapă/ Dorul Marelui Nimic !!! vino, draga mea suveică!/ – toate cele mi se frângsub cămaşa mea de neică,/ de naiv, de gol, de stâng:eu am pus războiu-n poartă/ – un război şi sfânt şi drept –vino, arta pentru artă-mi/ ţese d ...