Bazinul de înot şi modernizarea Patinoarului... la Sfântu' Aşteaptă. Primăria Galaţi pregăteşte lista cu investiţiile pe care le va suspenda

Da...cred că-i o pedeapsă „meritată” să mi se trimită şi să primesc atâta şi atâta Cer la uşă! N-am să-i rezist! Că-i greu Cerul! Strivitor de greu! Greu de povara Frumuseţii! Aceea, de Atunci! Aceea, care-mi aducea şi-mi lua somnul, care-mi explica Taina levitaţiei şi care mă pregătea provocator pentru primul pas printre părinţii Poeziei, printre prietenii Parnasului, printre cele Vestale căpietoare, dar şi nimicitoare deopotrivă! Da...cred că-i cea mai dreaptă os ...

pe limba cuvintelor tale sunt grâu/ cu patria-n fire – căţelul pământului latră la cer,/ prin paiul subţire! eu am ciocârlie-n cuibar şi-n văzduh,/ pe vârfuri am pâine din darul adâncului plin cu ţărani/ rămaşi fără mâine! prin maci umblă sângele lor sfinţitor/ de ziuă şi noapte – miroase a tot ce a pus dumnezeu/ în turtele coapte!   sunt grâu, şi mi-i bine, şi rău, şi mi-i cum/ îţi este şi ţie în vremuri când lacrimi de rod şi de dor/ s-adună în glie ...

Da...a venit, deşi n-am aşteptat-o! A venit şi a pus veşnicie-n lumânare! Adică a pus iubire! Fără iubire, nici lumina nu are chef să mai umble pe pământ! Ce rost are să fii lumină şi să nu fii dragă nimănui? Să fii lumină şi să te scuipe toţi? Şi să te stingă toţi? Şi să te ignore toţi?...Lumină de lumânare! Lumină de carte! Şi de fulger! Şi de gând! Şi de visare! Şi de mamă! Şi de tată!...Lumina unui băţ de chibrit, noaptea, în mijlocul pădurii, iarn ...

tu vezi şi auzi foarte bine/ ce rău şi urât e afară – deschide-i, primeşte-l în casă,/ ai milă...că poate să piară   ştii cine-i...tu ştii, nu se poate/ să nu-l fi visat, nu se poate să nu-l fi citit, nu se poate/ să nu-l fi iubit, nu se poate să nu-l fi băut ca pe-o apă,/ să nu-l fi mâncat ca pe-o turtă, să nu-l fi râvnit ca pe-o steauă/ mai naltă, mai lungă, mai scurtă   e primul din care se rupe/ bucată mai mică, mai mare – e primul pe drumul durerii,/ e ...

Toată lumea aşteaptă (câte) ceva! Nu spun ce aşteaptă, deoarece se ştie, se vede, se aude, se socoteşte, se grăbeşte, se dichiseşte, se hohoteşte plângând şi râzând, se zvoneşte, se bârfeşte, se umileşte, se...! Şi asta numai şi numai fiindcă lumea aşteaptă să (i) se întâmple, să-(i) vină ceva/cineva frumos, minunat! Desigur, nu mă grăbesc să nu aprob pozitiv, vorba domnului Caragiale, ceastă bună/stare de lucruri, ceastă dârdoră continuă, ceastă vânzole ...

ZACE FRIGU-N SUFLET CA-NTR-O MONASTIRE, intră noaptea-n mine ca o maică-n schit - nu am nici o veste despre nemurire, peste prag îmi trece tot ce n-am iubit !!! unde-o fi paingul cel de-odinioară ??? cred că nu mai are lacrimi şi s-a dus tocmai lângă steaua mea rămasă chioară, fără vorovire, miros şi auz !!! mi se face dorul margini de icoană, gândul mi se face frunză de pelin - fulgul înveleşte toamna peste geană, păsările pleacă, păsările vin !!! unul câte unul trec a ...

Sigur că da!... Cum să mă uit în oglindă şi să (nu)-l văd pe acela care a făcut cele mai multe obrăznicii copilăreşti?... şi să nu crăp de ruşine?... şi să nu-i cer Mamei nici o pedepsire exemplară?... şi să mă mai şi fălesc - pe la horă, pe la moară, pe la gară, pe la joacă, pe la şcoală - ce măreţ şi viteaz şi deştept şi important sunt sub copacul unei păsări, în faţa unui viţel, în fundul râpii, în lucernă, în tutun, în păpuşoi, în dorul lelei ...

o, doamne, câţi fluturi de lampă aşteaptă pornirea luminii - nu au nici astâmpăr, nici foame, nici sete, nici somn, nici răbdare, nici milă nu au şi nici teamă, nimica nu-i poate întoarce din visul şi gândul şi zborul spre moartea cea mică sau mare !!! nu cred că există vro altă mai mare izbândă cum ceastă pândire, cum ceastă năvală, cum ceastă-ncercare divină - o, doamne, primeşte-mi ofranda - primesc şi înalţ mulţumire că sunt printre fluturi de lampă şi str ...

Gândurile mele pentru această Alcătuire erau atât de puternice şi impresionante, încât se materializau, puteau fi atinse, puteau fi văzute mergând, puteau fi auzite plângând, puteau fi strânse în  buchete, în poloage, în snopi, puteau fi surprinse pe cărăruia dinspre Acasă şi Dumnezeu, dinspre Dumnezeu şi Acasă! Gândurile sale pentru mine erau atât de puternice şi impresionante, încât se întrupau, încât se transformau în argumente fizice-chimice pipăibile, invinci ...

DIN TOT ADÂNCUL SUFLETULUI TĂU blândeţi des/tristătoare se revarsă şi mă cuprind cu sanctitatea lor, ca pe o umbră peticită, arsă de-atâta veşnicie-ntr-un zadar, cu ochii pe cărarea dinspre gară, poate se-ndură trenul de ATUNCI şi mi te-aduce-n cea din urmă oară !!! poate se-ndură trenul de ATUNCI şi nu mai trece fără să oprească, aşa, cum a trecut de-atâtea ori, pe lângă-mprejurarea mea lumească !!! până ATUNCI, când trenul de ATUNCI va să-mi asculte ceastă ru ...