Au început și la Galați protestele împotriva măsurilor de austeritate anunţate de Guvern

ridică mâinile la cer şi începe să (nu) plângă: ce noapte adâncă şi ce lumină înaltă – şi aici şi acolo e tot partea cealaltă a visului despre taica şi despre muma, a gândului că atuncea şi acuma înseamnă totuna chiar dacă răsare sau nu răsare luna, chiar dacă lebăda cântă sau nu cântă, chiar dacă inima este sau nu este în/frântă, chiar dacă se poate sau nu se poate spune ce noapte înaltă şi ce lumină adâncă – o, deşertăciune a deşertăciunilor, ...

FRUMOASELOR FEMEI DIN TOTDEAUNA, cămaşa voastră o descântă Luna, pe gâtul vostru Lacrimi Catedrale vă cer iertare şi se duc la vale!   Din când în când, cu mânurile voastre turnaţi în vii globule mov-albastre, iar viii le răstoarnă în pahare, crezând că beau mătăsuri viitoare!   Şi vă uitaţi departe, pe fereastră, cum vine-ncoace umbra Dumneavoastră, să norocească flori şi oameni care se duc la vale şi vă cer iertare!   Sunteţi Iisuse, doamnelor frumoase: dacă ...

A fost odată un sărac mare. Mare tare. Nici un sărac (dintre toţi săracii lumii) nu mai era ca el. Desigur, se înţelege bine, lumea acestui sărac era foarte mică. Mică tare. Nici o lume (dintre toate lumile lumii) nu mai era ca ea. Această lume, unde a fost odată un sărac mare, avea şi un împărat. Un împărat mic. Mic tare. Nici un împărat (dintre toţi împăraţii celorlalte lumi) nu era mai mic decât el. Acest sărac mare tare se înţelegea în toate treburile cu împăra ...

Stau la mormântul amăgirii/ şi-mi număr sufletul mărunt:doi-trei, cinci-şase, nouă-zece.../ o fi mai bine să m-ascundşi să las naibii toate cele/ trecute (zilnic) pe răboj?o fi mai bine să las naibii/ viaţa şi moartea pe daiboj? O fi mai bine să-mi tai pofta/ la vraja cestui dulce surd şi orb şi mut şi fără suflet,/ mult mai puţin, puţin mai mult,zis şi destin?...(mă înfioară,/ îl scad mereu, şi nu-l termin) – naiba dă-n fiert şi nerăbdare/ puţin mai mult, mu ...

Cu boturile aproape să atingă asfaltul, intră în oraş, pe strada din spate. Sunt multe. Sunt negre. Sunt şi albe. Mă întreb de unde vin, dar nu-mi aflu răspuns. Şi nici cu altcineva nu pot vorbi despre ele, fiindcă ăştia n-au văzut de astea. Că astea nici prin filme nu prea mai umblă. Şi, culmea, mai ales pe aici, prin spaţiul supranumit mioritic!...Iată-le, merg aşa, ca oile, una în alta, grămadă, fără să ridice ochii şi să vadă civilizaţia de creiere lise, de hăr ...

eu te respect, figura mea de stil, de sanchi şi de treflă, te contemplu ca pe-un uric de samă, strict-secret, ascuns într-o firidă dintr-un templu şi căutat cu patimă şi sârg, de când s-a pus istoria pe cale, visat, râvnit, râs, plâns de cavaleri, de regi, de împăraţi, de haimanale !!!   eu chiar cu preţul vieţii te respect, chiar cu dispreţul celor care-(mi) sapă loc pentru pus idei la încolţit acum, imediat, urgent, degrabă fiindcă, altfel, (n)-ar mai fi nimic în urm ...

te-ai dus, bătrâne hâtru şi cuminte. te-ai dus...şi ai lăsat singurătatea fără matale. până la capăt am să-mi aduc aminte cum te vedeam şi te auzeam pe deal şi pe vale, cum trebăluiai prin grădină şi prin ogradă şi pe toate coclaurile pe care le-ai sfinţit cu sapa, nu cumva să se împiedice apa în care ai plâns cu toţi pământenii şi cu dumnezeu, aşa, să nu sece fântânile niciodată, să învăţăm şi să ştim ce înseamnă sete la bine şi la greu.   te-ai du ...

„Stau pe linia de tramvai şi mă uit la tine. Chiar nu vezi că mă uit la tine? Am, cumva, ochii urâţi? Te deranjează, cumva, tăcerea mea? Are vreun rost să-mi stric strunele vocale când Patria Voastră huruie de urlete şi de nesimţire, de lumpeni şi de ticăloşi? Dacă vrei să mă priveşti, nu mă privi compătimitor! Priveşte-mă aşa, fără nici o milă, fără omenie! Că m-am săturat de umanismul pe care-l afişaţi în găuri şi-n palate! M-am săturat de minciunile pe ...

Toate-s descuiate, deschise, desferecate...însă nimeni nu se apropie de trecutul timpului prezent, de prezentul timpului trecut...nimeni nu vrea să priceapă că Viaţa-i Unică numai şi numai departe de Urât!...Sigur că da! Cum să priceapă...când fiecare dintre aceştia nu vrea numai o viaţă, nu vrea viaţă unică? Aceştia vor să trăiască de o sută de ori, de o mie de ori...şi de aceea/de asta cred în tot felul de bazaconii cu viaţa de apoi, cu viaţa de după, cu viaţa cea ...

la deal şi la vale, prin sângele tău, mă simt un titanic de-o viaţă întreagă – şi caut, şi caut...şi încă nu văd nimic temător – toţi se uită şi pleacă departe de mijlocul tău majestos, departe de marginea ta luminoasă, de sufletul tău blând şi drept şi curat, de inima ta cum un dor de acasă !!!   la deal şi la vale...şi parcă nimic şi nimeni nu poate, nu vrea să mă ştie, şi caut, şi caut – mai am orizont – şi chem, şi tot chem, şi aud simfonie: se ...