Rapid - Oțelul, derbiul etapei a 20-a din Superligă

Atunci, în ziua cu pricina peţitului, prezumtiva „jumătate” mă roagă să-i cetesc „o poezie frumoasă, deşteaptă, să placă la toţi prezenţii, să se convingă şi să se crucească toate neamurile şi toţi apropiaţii ambelor părţi ce fată superbă a lăsat cel de sus să umble pe jos”! Şi, fireşte, cum să pot refuza o astfel de rugăminte devastatoare, mai ales că ai ei se gudură şi salivează, îşi freacă palmele, nu mai au răbdare, o mănâncă din ochi şi din ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"am găsit-o într-o călimară/ - aştepta nescrisă, aştepta dinspre nordul visului să vină/ cineva sau altă/cineva! şi să-i scoată sufletul afară,/ cât mai ţine (încă!) vremea ei, cât se mai aude orologiul/ prin parfumuri galbene din tei! prin parfumuri albe din salcâmii/ daţi în lacrămi de atâta dor pentru cine rabdă (cu tandreţe)/ în adâncul călimărilor! prin suave fire de lavandă,/ dumitriţe, crini tulburători ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" mândra mea e (pro)motoare.../ [uite, dânsa are (d)ouă,însă eu am numai unul,/ şi de aia-s (pro)motor]...ea e starterul în toate:/ fulgeră, trăsneşte, plouă,dă din mâini, dă din picioare,/ dă din... gata, eu cobordin această întâmplare,/ nu mai stau în preajma-i nulă,nu mai vreau papară, jocuri,/ sfârâială, hapuri, brânci...mă retrag într-o părere/ mâzgălită pe-o ţidulăcând nu-nţelegeam ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"mi-aduc aminte: n-am ştiut/ că-i tot aici, dar nu se poate...!deci, aşa dar: nimic-nimic.../ puzderii de singurătate!mi-aduc aminte că n-am vrut/ să-nvăţ mulţime de păcate,că sunt primejdie, naiv/ legat cu mâinile la spate!mi-aduc aminte: ce adânc/ bătea un clopot să-mi aratecă doar aşa pot să rămân/ frumos cu visele curate!că doar aşa... dar nici aşa/ nimic nu-mi sare în bucate,nu-mi cade laptele-n păsat,/ nimic nu- ...

Supărată profund şi definitiv pentru că n-am fost „gentleman” când m-am dus să-i cer mâna, şi pentru că, atunci, i-am lecturat un „pretext” circumstanţial de peţire, dar şi pentru că am îndrăznit să „cerşesc” în ziarul de ieri, iată ce hal de misivă îmi azvârle Florica Spulber în cutia poştală! Citesc şi mă tăvălesc de râs pe dinăuntru şi pe dinafară: „nenorocitule cum îndrăzneşti tu boule să-mi ceri mie pământ după ce m-ai făcut de cacao c� ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"!dacă vreau să pricep, mă îndrept înspre nordşi mă fac de acord cu atacul de cord!dacă vreau să nu ştiu, mă îndrept înspre sudşi mă fac fără rost şi mă fac surdomut!!ai să vrei să-mi trimiţi mici scrisori de întors -tu chiar crezi că eu sunt vrăjitorul din o(r)z!ai să strigi ne-ncetat că nu poţi să rămâinici măcar dacă stai pe fotoliul dintâi!!am să vreau să mă-ntorc, dar nu ştiu dacă pot -te anunţ de ...

Pentru că n-am fost „şic” şi „gentleman” când m-am dus să-i cer mâna oficial, domnişoara ingineră metalurgică, specialistă (cu doctorat peste multe graniţe) în sârmă cuie şi lanţuri, m-a hulit „elegant” numai în târg şi numai la moară, m-a pârât la popime, m-a spus la icoane şi la toţi sfinţii tehnicolori pe pereţi, m-a turnat pe la ghicitoare ca să-mi strice viitorul. A ajuns până acolo cu mândria-i şi răutatea-i nevertebrată încât i-a sugerat prop ...

Uite-aşa îmi trece prin cap o săgeată! Dar nu orice fel de săgeată, ci una unică, specială, deosebită de cele muiate în curara, în flăcări, în tescovină, în apă de unde cântă broasca, în fântâni cu gura în jos, în carotida lunii, în ochiul strâmb al ciclopului nenorocit! Nu, nici vorbă! Îmi trece prin cap o săgeată descântată în polen, dar nu în polen de mătrăgună, de holeră, de ochiul-boului, de coada-vacii, de pălăria-şarpelui! Nu, nici vorbă! O săgea ...

Cred că vezi! Cred că eşti foarte atentă la ce se petrece în jurul tău! Doar ai ochi de argus, doamnă Consilier de Taină! Nu-i aşa că vezi cum (de-acuma)-i din ce în ce mai gata, din ce în ce mai aproape? Şi vezi cum (de acuma) toate se topesc în amintire? Toate cărările şi toate drumurile cu toate urmele de atunci, de când nădăjduiam, tot nădăjduiam... şi nici măcar nu ştiam la ce şi de ce? De când totul era o sfântă legănare şi o sfântă uitare de la cer până ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Este superbă femeia pe care am aşteptat-o ne/răbdător, ziua şi noaptea, şi am visat-o continuu, îmbrăcată frumos, ca o elevă din clasa a şaptea, cea mai bună la scriere şi la citire, cea mai harnică la mersul pe sus şi pe jos! Cred că era într-o recreaţie, după lecţia de limba şi literatura română, când i-am dat din gard o floare de liliac şi am vrut s-o sfărâm în braţe până în clasa următoare, însă m-a re ...