Remiză dreaptă în faţa unui public numeros: Oțelul - Rapid 1-1

Rămân (cam) trăsnit. Şi nu înţeleg: cum, adică, era mai bine să fi scris strigături? oare chiar nu a plăcut deloc poezia mea? oare sunt atât de slab pe câmpia Limbii Române? sau, vorba mamei, am stricat orzul pe gâşte când iarba-i până la genunchi? sau, vorba tatei, am pus pe foc rugăciuni ca să încălzesc suflete moarte?...Oricum, înghit în sec, mă inundă şi mă scormonesc toţi dracii din lume, dar nu vreau să las impresia că sunt dominat de aceste chichioane conjun ...

Tocmai atunci şi-acolo... pe prispă şi departe, cu cerul sub sprâncene, cu văz (şi) duh în carte, cu vremea-i liniştită, cu timpu-i primitiv... aşteaptă-ncet bătrânul şi micul meu pontif, aşteaptă şi scrutează, din când în când, o zare... (spre nicăieri, pe coastă, cu lacrimi funerare, urcă un viu la capăt de mort suit în car)... pe-acolo cred că vine, chiar dacă vine rar, de-acolo... (mai încolo, măcar ultima oară)... să văd cum se îndreaptă încoace, cum cobo ...

Mai cu junghi, mai cu tuşit, mai de voie, mai de nevoie, Gică opreşte instalaţia de cântat. După figuri, nu-mi vine să cred că prea au chef şi poftă de ascultat poezii, dar nici eu nu mă las intimidat de feţele lor acre şi dure, departe de oximoron. Îmi dreg vocea, mi-o fac limpede şi gravă, tai aerul/fumul cu palma mâinii drepte, îi fixez, câte o fracţiune de secundă, pe fiecare, să mă conving că-s atenţi... şi încep să recit, cu "O salcie pe malul apei" în mâna ce ...

Moto: „atâtea chipuri: linişte pe targă,            în flori de câmp, în piatră, în altare…            cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă,            ajunge iar în punctul de plecare”                        &nb ...

Şi, uite-aşa... cu macaronarul Turco din "Tesla" dat exact oleacă mai puţin decât tare şi oleacă mai mult decât încet, cu becurile aprinse pe jumătate, să facem economii în buzunarul lui nea Lulu şi să nu ne pârască cineva la Miliţie că, în loc să ne culcăm în slujba patriei, noi ne hârjonim şi facem sindrofii în detrimentul prosperităţii naţionale... Florica sare de pe radarul unui cicisbei tremurici, mai în vârstă, şi se azvârle în braţele mele aproape primit ...

Moto: "sau doi egal cu patru... altă sferă             limită de... ori nu... fără adresă,             dâra luminii peste... frontieră             abandonată-n propria-i viteză"                                                (anonim folk)   Sunt prea înalt să cred c-au fost o întâmplare acestea toate şi ne/toate... acest tot, dar şi ne/tot, vibrează-n sine, muşcă, doare, stârneşte pricini între ...

Cu minele plin de sine, cu aerul insului căruia abia i-au sosit corăbiile cu mirodenii în port, cu morga protocolară a celui care abia mai duce gloria pe umeri... şi, în sfârşit, ţeapăn ca un şarampoi mobil, dar şi ostentativ prin negrul pantofilor, verdele pantalonilor şi galbenul cămăşii, precum şi cu ceasul purtat în mod expres să-l vadă lumea umblătoare la deal şi la vale, pornesc andante spre colţul cu Florica şi cu atâtea şi atâtea iluzii. Merg şi privesc în ju ...

Moto: „se năruie oglinda… şi zeii intră-n stânci,             cresc aripile tainei şi putrezeşte cina…             ce negură se lasă de-acum tocmai atunci…             sunt iarbă până unde a ostenit lumina!”                                                           (anonim folk) mic, bolnav şi lămurit,/ mergi pe lamă de cuţit: doar tăişul se aude/ sângerând picioare crude... p� ...

Deseară e sâmbătă. Şi e ceai la Florica. Şi sunt chemat şi eu. Sunt chemat să-mi întreţin iubirea şi să fac atmosferă mai acătării. Că ăştia, invitaţii de regulă, miros a tămâie tocmai de pe strada Română. Prin urmare, vin de la muncă pe la ora trei jumate post meridian, nici nu mă ating de borşul cu fasole lăsat de tanti Maria în odaie, pe masa de-o persoană. Şi nu mă ating nici de paharul cu vin de poamă lăuruscă, lăsat de nea Ion lângă castronul cu borş. ...

Tu m-ai prins la o amantă.../ făceam fluiere de fag şi de os şi de cucută.../ cică astea-s foarte bune, cântă-ncet şi mult şi bine,/ cazi în braţe şi în prag de le-auzi, şi-ncepi a zice:/ un tăciune şi-un cărbune, trebuie să-ncerc degrabă,/ nu mai ţine să tot merg prin pustiul ăsta, care/ mă seduce doar cu fete d-alea, parcă sunt de abur/ şi mă ameţesc în cerc... trebuie să-ncerc degrabă,/ uite-aşa, pe îndelete, să mă las de fag, de oase,/ de cucută... şi să ...