Mașini vandalizate sâmbătă noaptea, în centrul orașului

* (cod amărui) * Desenez cuvinte pe zăpadă, desenez cuvinte pe pământ; oare cine poate să mai creadă că măcar iluzie nu sânt? Oare cine poate să mai steie preţ de cât se stinge un chibrit să citească despre o femeie scrisă chiar de când a răsărit? Scrisă pe ţărână, pe omături din cuvinte care nu s-au spus…Te rog, Doamne, nu cumva să mături de la răsărit pân-la apus! Doamne, ştiu, pe tine nu te doare - eşti prea lesne crezător şi blând…!Cred că scriu cuvint ...

* (lemnărie) * Tata mi-a dat o căruţă frumoasă, dar n-are o roată; văd cum o paşte rugina şi zic: ce căruţă ne/toată! Tata se uită la mine, zâmbeşte şi-ncepe să tacă; cioplesc nişte lemne şi-mi iese o roată aproape întreagă! Mă uit la căruţă…e timpulsă cer ajutor de la tata;doar el îşi aduce amintece este-nceputul şi roata!Bătrânul se uită la minecu vorbă rotundă, înceată:să-ţi dea Dumnezeu lună plină,s-o pui la căruţă drept roată! ...

* (pentru doamna Nicoleta Manole) * Doamne, Doamne, câtă frumuseţe în gara cu tei înfloriţi până mâine, când aştept dinspre Bârlad  să vină trenul cu pâine şi mi se face dor şi foame de  bucată de pâine neagră, cum numai poetului îi este mereu de o tanagră! Doamne, Doamne, unii spuncă viaţa în aşteptare este amară,dar nimeni nu ştie ce viaţă duceşeful de gară,cum aşteaptă în fiecare zi pentru toţisă vină trenul cu pâineşi are grijă să fie toţi teii me ...

* (despre clopot) * începe un clopot să bată a mire plecat după nuntă în urmă se vede mireasa  străină şi foarte măruntă cum poate să plece un mire când curge atâta mirare din luna oprită pe dealuri să afle cum care pe care cum poate un mire să steieaşa deodată pe crucecând cea mai mireasă femeieînvaţă prin lacrimi să urcestrăină şi foarte măruntăfemeia rămâne acasăoricum tot un fel de nuntire...domnul s-o aibă în pază ...

* (despre ţara Rutabaga) * mă bate mama dis-de-dimineaţă şi mă trimite-n zare să pasc vaca şi stau şi văd cum trece calul popii zigzagulat ca-n ţara rutabaga un greier tâmp răsare lângă mine printre parfumuri de nu-mă-uitare şi parcă-mi spune să-i ascut arcuşul că are de cântat la drumul mare visez mătăsuri lunecând pe zâne rămase vii aşa ca prin minune şi feţi frumoşi în catifele scumpe ca soarele-răsare-şi-apune departe undeva în altă zareîncepe nunta...und ...

(despre nu)rămâi cu bine trista mea femeierămâi cu bine sfântul meu destinnu cer iertare să nu-mi daţi iertarenici la iertare nu mai pot să ţincând am ţinut la toate cele sfinteera lumină-n haos pentru toţişi toţi râdeau de o femeie tristăfără destin cu plopii fără soţcând am trecut la toate cele releşi am fugit de moarte şi de popiera frumos plângea de amăgirefemeia mea cu soţ şi fără plopinu cer iertare să nu-mi daţi iertarenici la iertare nu mai pot să ţinr� ...

* (rugăciunea unui hodorog) * Mă uit la tine. Taci şi înfloreşti, faci umbră pentru cei de pe pământ. Eşti plin de cântec, domnule, eşti plin de tot ce pot să scriu şi să cuvânt! Ai stat în frig, ai stat în vreme rea, dar n-ai bătut la uşă niciodată să te primesc în casă şi să-ţi dau un ceai de tei şi un surâs de fată! Arareori trecui să te mai văd,  să-mi spui dacă e rău, dacă e bine, şi am aflat că-n fiecare zi vine un lup şi plânge lângă tine! Taci ...

* (despre uitare) * Se uită. Se uită. Nu zice nimic.Îi curg nişte lacrimi. Îngheaţă. Se sparg.Îi dau nişte pâine. Mănâncă frumos.E frig şi pustiu şi zăpadă în parc.Se ia după mine. Se uită. Mă uit.Şi parcă îmi spune să merg mai încet.Eu merg mai încolo! – îi spun, îl salut.Şi el se opreşte. Încep să regret.Regret. Mă opresc. Mă întorc. Şi mă uit.Se uită şi plânge. Nu zice nimic.E frig şi pustiu şi zăpadă în parc.Îmi dă nişte lacrimi. Îi dau un ...

* (pentru toate femeile de la "Viaţa liberă") * Merg cu tramvaiul. Dorm. Şi mi se pare că cineva îmi umblă-n buzunare, cu degete încete, delicate; o simt în buzunarul de la spate; şi am furnicături, poftă de sfadă cu hoaţa ce miroase a livadă, a mere interzise, două, coapte cum se coc sânii fetei într-o noapte, când sângele dă-n clocot şi îşi ceredreptul la viaţă, dreptul la mistere;când inima nu poate să mai batănemuritoare şi însingurată…Cu degete încete, deli ...

* (război şi pace) * Să facem o clipă tăcere`n-această poveste bizară,să vezi ce curat se audecum viaţa mocneşte afară!Nimic să nu poată-nţelegede unde începe o roatăşi unde sfârşeşte aceastărotundă poveste ciudată!Să vezi ce vedere încolo,să vezi ce vedere încoace,cum moartea se teme de viaţă,războiul cum intră în pace!Să facem tăcere şi roatămăcar cât fumăm o ţigară,apoi să trăim împreunăaceastă poveste bizară! ...