Galaţiul are doar „o găletuşă de bani pentru 2026. „Suntem la limită, susţine primarul Ionuţ Pucheanu

(pentru Lilica şi Claudiu Isac, cititori de bătaie lungă) Singurătate - geam de monastire - prin tine-şi trece timpul puritatea dinspre trecut sau din închipuire. Plătim, pe rând, cu naşterea şi moartea. A fost plecare? Şi va fi oprire? Se află cineva care să ştie? N-a fost şi nu va fi vreo îndoială: nici vie moartă şi nici moarte vie. Atâtea chipuri: linişte pe targă,în flori de câmp, în piatră, în altare…Cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă,ajunge iar în p ...

(o greşeală a Melancoliei) Cuiburile dorm cu păsările în braţe. Cerul se linişteşte în toate fântânile.  Poetul lungeşte în zadar săptămânile. Amintirile curg printre gene, ca nişte haite de câini înspre Lună. Poetului nu i se cuvine focul, apa, aerul şi pământul. Degeaba sprijină literele de pe cruce cu mâinile…Hoţii de frunze forţează porţile pădurii când leoaica este atacată de privighetori. E oră de rouă, e oră de stele pe jos…Se spune că ziua numai � ...

De la naştere - continuu, fără sfială sau frică - măsor lungimea cercului şi audcum cineva mă strigăde parcă ştiedintotdeauna cum mă cheamă,de parcă această voce m-a născut,şi nu o mamă!Mă strigă şi îmi aduce amintecă nu existăînceput şi sfârşit în lumea astaveselă sau tristăşi zadarnic măsor distanţadintre minus departe şi plus departecând nu văd infinitezimala apropieredintre naştere şi moarte! ...

(Către domnul învăţător Ioan Victor Răşcanu, La mulţi ani!) Să mă primiţi, domnule învăţător, sub nuc, sub aripi, sub fereastră şi să tăcem fără cusur în faţa casei dumneavoastră! Să mă primiţi şi să mă daţi frumos, de-a dura, până la şcoală; ce şcoală, domnule învăţător, rămasă fără socoteală! Să mă iertaţi că nu am fostde mult, în ograda cu fântână,să bem cea mai curată apăîn care stă Limba Română!Dar să nu aveţi milă niciodatăc� ...

(pentru doamna Corina Axente) Luaţi-mi umbra, verdele şi vântul, turnaţi-mi cer pe ultimul cuvânt, cărări şi păsări, viscole pe gură, copacii mei cu vârful în pământ! M-aţi învăţat să mă iubească lupii, şi frunzele să-mi spună ce-am uitat, iar eu, sălbatec, le-am întins capcane şi i-am vândut pe un covrig uscat! Voi aţi ştiut să-mi puneţi rădăcinadrept leagăn pentru dor şi pentru vis;lupii veneau să-mi învelească somnul,dar i-am ucis, iubito, i-am ucis!Şi ...

(Cel mai frumos poem după Tatăl Nostru) Cine nu îşi respectă mama, cea mai sacră fiinţă după Dumnezeul său, este nedemn de numele de fiu! Respectaţi femeia, căci ea este mama Universului, şi întreg adevărul creaţiei divine se află întrînsa! Ea este temeiul a tot ce e bun şi frumos, după cum tot ea este germenele vieţii şi al morţii! Ea îţi dă naştere în chinuri, prin sudoarea tâmplei te creşte, şi până la moartea ei îi generezi cele mai grave nelinişti! Binecu ...

(foc în muzeu) Repetăm întrebarea mereu: ce mai faci? Alt răspuns căutăm. Alte păsări ne dor.  Alte fire de iarbă. Alte flori în copaci. Alte mâini răscolesc vraja altui picior. Uneori am venit, am văzut am învins inocente bastilii străjuite de sâni. Păsări albe treceau mari şi grele de plâns, mari şi pline de rod, şi cădeau în fântâni. Ce mai faci? Repetăm întrebarea mereu. Ne întoarcem, fugim, ocolim five o’clock. Demascăm amintiri şi intrăm în muzeu schingi ...

(o arie din opera pâinii) Aici, în regiunea marilor grajduri, când vremea era mai populară şi ţăranii fiilor voştri ziceau Mioriţa pe dinăuntru şi pe dinafară, ronţăiam zăbala pusă la timp, de mă găseau lupii şi Luna pe arii din opera pâinii.Apoi mi s-au furat potcoavele şi ochelarii şi aram desculţ tarlaua falsei Semiramide, iar fiii ţăranilor voştri căutau potcoave de cai/putere/şi/noroc. Venise timpul marilor hamuri.Acum vremea este egală cu timpul de-a lungul tru ...

(nu atingeţi!) moto: sau doi egal cu patru…altă sferă limită de…ori nu…fără adresă urma luminii peste…frontieră abandonată-n propria-i viteză (yolanda kremene) era balastieră…îşi visa prieteniidin care muşcă gloria şi nebuniadesena cercuri pe nisipul memorieişi ocolea iubirea născătoare de piatrăiubea viteza strigând noli turbaremoartea devenise o bagatelăpurta ochi verzi şi sânge de păpădie ...

(dacă) Nu călca pe ele, nu le strivi,  nu te uita numai înainte; află că nu te mai iau cu mine niciodată dacă nu treci atent printre cuvinte! Uită-te şi în stânga, şi în dreapta, şi în sus, şi în jos, şi înapoi; de ce te grăbeşti când ştii că nu există nici lumea cealaltă, nici lumea de apoi!? Dacă te strigă cineva  şi nu răspunzi imediat şi foarte frumos, află că nu mai mergem nicăieri  şi te pun să sapi o fântână cu gura în jos! Fii atent la drum şi ...