Primarul Ionuţ Pucheanu: Să parcurgem împreună un 2026 mai lin decât 2025 (VIDEO)

(rămas bun) şi domnişorul mire se vede rege-n luvru şi domnişoara miră visează notre dame e tandru şi adesea e straniu jocul dublu nuntire începută de eva şi adam departe se desparte în două…ce lugubru e zarul adunării de una şi de un şi mirele de treflă rămâne fără luvru şi mira de spatie ...

(cinci cuvinte pentru Victor Cilincă şi cărţile sale fără cusur) Am aşteptat destul fenicienii dintr-un impuls bizar, dintr-un adânc, dar n-au venit, cum au venit odată, să-i văd cum stau de veghe şi cum plâng după comori pierdute şi corăbii, după iubiri stemate, fără loc… să-i văd şi să le spun doar cinci cuvinte: ooo, voi, fenicieni fără noroc! I-am aşteptat o viaţă şi-nc-o viaţă, dar nu s-a-ntors nici unul până ieri; azi l-am văzut pe altul, deodată, venin ...

(pastel voalat) din când în când a învăţat să moarăabur şi sclav în stare e războisingurătate perpendicularăcuţit înfipt cu vârful înapoiva fi demult o stare de fântânăun dor legat de timpul crucifixfiinţa-n piatră sângele-şi amânăşi strigă prin retina unui sfinxdin când în când a învăţat să plângăîn pace şi în dor fără de rostşi a găsit nimic în mâna stângăşi-n mâna dreaptă nici un adăposto perpendiculară pe luminădin urma unui înger osteni ...

(despre nasturi)nu trebuie să mint dacă nu-mi convine nimicîmpreună cu o rochie de mireasădin dragoste involuntarăîmi dau costumul de mire la curăţatîn fiecare apriliecostumul se decolorează fără să vreaiar rochia se închide până la negrupână la refuzmi se restituie fără nasturi şi fără întârzieredacă nu-mi convine nimicînghit nostalgia şi scuzele de rigoareşi aştept următoarea primăvarăca o staţie ultimăunde voi urca sau voi coborîcu alţi nasturişi pregăt ...

(dinspre Victor de la politic, către Maria de la ziar, la mulţi ani!) Duminică am întâlnit o ţigancă foarte frumoasă; avea câteva cioburi de iarnă în priviri; printre gene îi curgeau privighetori îngheţate, în rochii de gală, subţiri. Ducea o traistă flămândă pe umăr şi în braţe un prunc îmbrăcat cu pomeni de la zei; nici măcar nu-i stăteau în picioare bocancii şi în traistă nu avea nici măcar ghiocei. Am vrut, deodată, să fiu cerşetor,să câştig pentru ea ...

(despre cucută şi târtani) Dacă tata bate coasa, e un semn. Dacă n-o bate, e alt semn. Se poate spune că e bine să o bată. Are de tăiat cucută şi târtani. Încă mai poate, încă nu-i sătul să fie ucigaş dintr-o bucată. Încă-s mulţi şi deşi târtanii, se-nmulţesc prin simpatie şi se suie pe afişe, pe grămezi televizate, spun minciuni, zvârle veninul în direct, poftesc să scrie despre cum îi doare ţara când o muşcă pe la spate. Mulţi şi deşi?! Aşa li-i soarta ...

(Făt-Frumos ante portas) O singură dată am visat că dorm lângă o fântână, sub o salcie plină cu vrăbii infatuate; îmi era sete şi citeam pe linia orizontului: zarurile au fost aruncate! Visam că vine mama să mă cheme acasă şi parcă nu mai ajungea - venea de departe -  cred că i-o fi şi ei sete…şi îi citeam în ochi: zarurile au fost aruncate! Şi se mai făcea că vine şi tata cu două căldărisă scoată apă pentru animalele de carne şi de lapte,şi se uita la ochi ...

(de dimineaţă) mai fă şi tu spre cer un semn de cruce mai cumpără acum o lumânare să-ţi invadeze îngerii mansarda să crape întunericul de ciudă de ce aştepţi să bată ora-ceea de ce aştepţi o zi judecătoare un fel de pact aiurea cu deşertul un fel de altă mai înaltă nuntă mai lasă-ţi azi sărutul pe icoană mai dă un ban la clopotar să poată trezi bingbangul liniştea şi toaca să te străpungă sensul veşniciei mâine va fi târziu pentru lumină iar tu biet punct ...

(despre ceaţă amestecată cu negură)când a bătut la uşă o luminăel se uita-n oglindă şi credeacă nu mai poate nimenea să vinăsă-i ceară iertăciune şi să-i deaera acolo printre substantiveuitat de zei şi hăituit de steletăcea pe foc stătea pe hieroglifeun semn banal o cruce de nuieleşi s-a desprins şi a fugit să vadăşi a deschis şi a plecat departelumina a intrat nevinovatădar n-a găsit în casă nici o moarteşi a privit şi a uitat să mintătoată viteza dat-o-şi ...

Mi-a spus cineva că Maria e tristă şi foarte frumoasă de când a fugit într-o noapte din rochia ei de mireasă. Un fel de poet şi de nene jertfit pe altarul beţiei citeşte-n mătase şi scrie pe rochie versuri Mariei. Îl doare şi nu vrea să spunăcă scrie departe de nuntăcu pene de pasăre lirăîn lumea aceasta măruntă.Şi nici nu-şi aduce aminteşi nici n-o să afle vrodatăcum cea mai frumoasă Mariee tristă şi stă sub zăpadă. ...