19,5 milioane de lei pentru modernizarea Colegiului „Costache Negri”

Da... negreşit, plec în zorii, când şarlele lui Lungu sunt mai lente, mai cu frică de stăpân, mai prietenoase! şi parcă şi timpu-i mai bun şi mai lung şi mai potrivit pentru scopul vârât de atâta vreme-n capul şi-n sufletul meu!... Da, exact când mama pleacă la prăşit tocmai pe Tâmpa, la dracu-n praznic, şi tata pleacă la săpat şanţuri tocmai în Tabără, adică tot la dracu-n praznic, plec şi eu să mă conving (o dată pentru totdeauna) ce face fata care stă sub te ...

Era cât pe ce să-mi aduc aminte cărarea strâmbă printre mari lanuri de cicoare şi volburi şi maci şi alte şi alte cuvinte minunate din viaţa mea întâmplătoare! Era cât pe ce să-mi aduc aminte cum alerg după tine pe cărarea nedreaptă şi nu te pot ajunge şi nu te pot prinde şi nu te pot vedea şi nu te pot iubi niciodată! Era cât pe ce să-mi aduc aminte fuga ta cu o carte de poezii tocmai până la marginea cuibarelor sfinte şi pline cu păsări cântătoare în limba ro ...

Sigur că da... mă duc aşa, ca şi cum mă aşteaptă pentru (dez)legare! chiar acum, în crucea nopţii mă duc! ştiu foarte bine cărarea până acolo!... dar trebuie să trec pe lângă stâna l-alde Lungu! şi au ăştia nişte câini mari cât nişte zimbri uitaţi pe Valea Zimbrului şi pe Dealul Ciorii! Nu-s flămânzi, că mănâncă toată ziua numai naturale, da-şi apără mioarele şi mioriţele, şi mieii şi mieluşeii, şi berbecii şi berbecuţii... îşi apără toate astea m ...

Şi iată ce aud dinspre fata cu tei, dinspre teiul cu fată: "Noaptea dansează striptis în petunii,/ începe (noaptea) dorul de pian.../ Dau un regat pentru Sonata Lunii,/ dau şi potcoava Calului Troian!// Cu ochii-mi goi, de patru Iliade/ vreau să cobor tristeţea din statui.../ Troia mă-nvaţă (astăzi) cum se cade,/ să nu ucid Sonata Nimănui!// Caut în sus şi-n jos (de-o viaţă caut)/ (în)depărtarea care-i şi va fi.../ Pe margini de vioară şi de flaut/ descântu-mi noaptea-n ...

Diezi afoni aiurea bat măsura, tăiş de coasă taie portative... Becari săraci seceră in(cultura) în cheia sol uscat de sugative! Recul mereu sedimentează piatră: sare în plus cămăşilor de stambă... Edecul trage doinele pe hartă: vor cruciadă fluturii de lampă! Surâs lătrat întâmpină la vamă prezentul pus pe cal de fefeleagă... Verbul pacific taie într-o samă neculci aduşi pedeştri la desagă! Cu verb egal tăişului de coasă înfig în coasta vremilor sudalme... Gl ...

Acum, atunci, mereu, spre nicăierea, mai mult şi mai adânc şi mai departe... unde nici moartea nu mai prinde viaţă, unde nici viaţa nu mai strigă moarte,   când niciodată întră-n totdeauna şi totdeauna intră-n niciodată, când piere când şi când se surpă unde, când tot nimicul iarăşi (nu) s-arată!   Şi-aici, şi-acolo, orişicând...iubire oriunde, iar, departe şi aproape... triumful destrămării înainte şi înapoi n-ajunge, nu încape   sărutul sec şi crud al am ...

A fost odată...exact când mă pregătesc (la şcoală şi-n casa natală) să scriu despre ce a fost odată. Mă pregătesc încet, dar mereu. Pregătirea-i simplă. Trebuie doar să am ochi buni şi minte sănătoasă. Şi am, slavă Domnului! Ochii sunt buni. Chiar foarte buni, mă pot lăuda. N-au cum să fie răi. Aici nu poţi avea ochi răi. Nici auzul n-are cum să nu fie bun. Văzul şi auzul şi sănătatea mintală mă ajută să pot înţelege (mă rog, măcar să încerc să pot pr ...

M-a bântuit iluzia că timpul trece ca o bicicletă, ca o basculantă, ca un proiectil! M-a obsedat gândul că distrugerea tuturor Instrumentelor de măsurare a timpului ar produce o linişte instantanee, o linişte fără viteză, fără devreme, fără târziu! M-a cotropit ideea că iubirea-i pură şi adevărată numai în perspectiva în/depărtării: cum floarea de colţ nu poate locui într-o vază!...   De asta şi de aceea, poate, sunt sătul de moarte... şi pentru că eu sunt trec ...

Da...de atunci, toate curcubeele sunt multicolore. Nici unul nu mai vrea să fie alb-negru. Şi eu, eu ce mai colorez, dacă vin toate de-a gata, frumoase, numai bune de văzut, de socotit, de minunat? Şi cum o mai văd pe fata în rochie de stambă, dacă nu mai avem ce vopsi?...Iată, stau în vârful teiului şi admir brâul lui Dumnezeu, cum îi zice tata, sau brâul Maicii Domnului, cum îi zice mama! La capătul dinspre Jăravăţ, într-un tei de-o seamă cu al meu, o văd pe ţânca de ...

A uitat să plece cucul/...stă-n salcâm şi se usucă, şi-i tot cade câte-o pană,/ şi-i tot cade câte-un plâns, nu-i dă nimenea nici samă,/ nu-i dă nimenea nici cucă să-i aline suferinţa/ (perspectiva) cu-ntr-adins!   Mi se face-aşa o teamă/ şi o milă mi se face: dacă pică şi se sparge?/...nu-i mai bine să-l îngân?... şi încep să spun ca dânsul:/ cucu-ncolo, cucu-ncoace, pe o cracă veştejită,/ într-un vârf de tei bătrân...!...   Poate vede că nu-i singur,/ p ...