Scaune „primenite” în mijloacele de transport Transurb, pentru că erau rupte, murdare şi urât mirositoare (FOTO)

De când (frumos) o târcolesc pe lady Miţa, visez (mereu) în susul apei, colorat, mă dau rotund într-un pătrat fără scăpare, mă dau pătrat într-un rotund fără păcat! Mă străduiesc, fac levitaţie, am grijă să nu greşesc nici cu adulţi, nici cu minori, să (nu) le spun: bă, sicofanţilor, e jale, scrieţi o dată... şi citiţi de două ori! Ştiu... lady Miţa este-n stare, este gata să-mi smulgă visul din sărite, din ţâţâni...!... Deci, aşadar şi prin urmare: su ...

Vară. Şi ce vară! Mai caldă şi mai frumoasă decât vară-mea primară, fata cumnatului mamei, dinspre tata, prima şi ultima mea vară, fiindcă, în rest, am numai veri! Vorba ceea: o vară, doi veri...!... Ce ţi-i şi cu vara asta! La singular, face numai ca vară-mea! Iar la plural, face şi ca văru-meu! Şi ce splendid anotimp! Ce splendidă anotimp(ă)! Nu? Sigur că da! Răceala de vară nu-i efectul încălzirii globale? Ce vară! Cam la vremea sânzienelor, să zic! Cam când lum ...

!stai liniştită, doamna mea de cruce, şi fii atentă... iată: chiar de cade mărimea sa, ne/totul, nu am frică... doar ştii că am ferestre luminate cu zori din ochii tăi, cu manuscrise scântei din toate gândurile tale, din somnuri, din visări şi din iluzii umblate şi-ascuţite prin walhalle... ştii c-am strigat o lună pe lucarnă să stea, s-o desenez, să am lumină când cineva îmi suflă-n lumânare... şi ochii tăi nu mai au timp să vină!... !şi înc-odată, doamna mea ...

Bibicule, de ce nu cuplezi dispozitivul de afişare a costului călătoriei? - îi spun "zmeului" de la volanul taximetrului. Ilustrul/lustruitul şofer se face că nu mă aude. Îl mai întreb o dată. Întoarce nişte ochi congestionaţi spre alcătuirea mea cu floare, de mă-nfioară. Dar nu scoate nici o vocală. Doar scrâşneşte. Şi nu cred că-i deloc bine cu mine şi călătoria mea, dacă îl mai "sâcâi" cu întrebări îndreptăţite în legătură cu preţul de cost. "Omul" îşi ...

!şi vine la poartă un greier nevolnic, şi bate, şi zice: eu sunt paganini, m-a dat de pe dealuri afară furnica, m-a dat şi holera sfrijită cu spinii! !am dat din vioară la viaţă, la moarte, am dat cu sonate, capricii, cvartete... tu ştii foarte bine că-s regele toamnei, dar nimeni n-aude şi nimeni nu vede! !tu ştii că sunt mic şi sărac de onoare, că am şi eu suflet, că am şi eu karmă, tu ştii ce vibrare-n extaz la concerte... şi cică furnica nu poate să doarmă! !e h ...

Da, nu urlu ca nenea lupu' din inima şi din pântecul pădurii, fiindcă tare-mi place să caut cu lumânarea. Ce să caut cu lumânarea, dacă-i soarele-n amiază? Caut un din ăla, cum îi spune...?... un din ăla, de care căuta bădia Diogene, cu lampa aprinsă, prin agora ateniană...!... cum îi spune...?... nu-mi aduc aminte cum i se (mai) spune...!... însă dumneavoastră ştiţi (sigur) despre ce-i vorba-n căutarea lui şi a mea...!... numai că eu nu trăiesc (încă) într-un butoi ...

!demult, atunci... ai vrut să vii, dar nu ştiai unde-i aici, dacă am car, dacă am cai, dacă am cerc, dor şi candoare şi şotron, dacă-s cuminte, dacă-s bun, dacă-s ion! !dacă am car şi cai... să-nham şi să te duc în toiul nopţii, în ispită şi sub rug, şi eu să ard, şi tu să arzi, să ardem doi înflăcăraţi, sub roza-n floare, şi-n trifoi! !ai vrut atunci... ai vrut să ştii dacă am nai, şi dacă am, în satul meu, picior de plai, literă-n cap, mierlă-n salcâm, ...

Mă grăbesc. Nu mă grăbesc tare-tare... dar, oricum, nu-mi pot permite nici o clipită s-o lălăiesc. E ziua de naştere a prietenului meu şi trebuie, musai, să fiu acolo. "Acolo" e un loc pentru prezentat salutări şi felicitări şi tot ce se (mai) poate/cuvine la o aniversare. Cum spun cu două rânduri mai sus, trebuie să fiu acolo. Nu pentru că-s important, ci pentru că acest prieten al meu ("însoţit" de Maharshi, Osho şi Brunton) mi-a vârât în Cutiuţă, dar şi în Suflet, ...

Întreabă despre mine, strigă-n pustiu şi plânge... (parcă nu ştie cine-s, şi unde-s, şi ce fac)... îşi muşcă din răbdare, din poftă, până-n sânge... (ce surdă şi ce oarbă!...mi-i dragă! şi i-s drag!)...   Şi doar am învăţat-o să nu mai umble-aiurea... (îi place să râvnească? s-aştepte? până când?)... şi are toate cele dintru-nceput: securea, suflarea, crucea, primul şi ultimul meu gând!   Ea fost-a ursitoarea cea-ntâia, cea trimisă cu darurile-acestea ( ...

Da, nu şuguiesc! Mă apropii (sunt apropiat) de cimitir! De-acum, cred că e simplu! Mai am oleacă, doar oleacă...şi-o văd pe mama, şi-l văd pe tata! Şi chiar mă bucur şi încerc un fel de satisfacţie egoistă că-s primul care-şi vede părinţii morţi...aşa, în mod para/normal, în mod bizar, în pofida şi în sens invers "vederilor" generale propovăduite de tot ce suflă ori fluieră în biserici şi pe lângă biserici! Sunt primul învăţat/dezvăţat...să "trăiască" în ...